O rușine uriașă pentru Putin: totul s-a făcut praf. Cosmarul unei familii din Kursk care nu a fugit din calea ofensivei ucrainene
Antonina și Anatoli Loginov trăiau în satul Guevo, aflat la doar 5 kilometri de granița cu Ucraina, atunci când trupele ucrainene au invadat regiunea rusească Kursk. În cele șapte luni de ocupație și după campania sângeroasă a Rusiei pentru recucerirea teritoriului, nicio clădire din sat nu a mai rămas în picioare. Familia Loginov a reușit să supraviețuiască, dar sute de alți civili ruși sunt în continuare dați dispăruți.
August 2024 a fost prima dată când rușii au simțit pe pielea lor cum este să fii invadat de o altă armată și să te confrunți cu teama de a te afla sub ocupație străină. Simplul fapt că Ucraina a putut invada Rusia a demonstrat eșecul președintelui rus Vladimir Putin de a-și proteja poporul de consecințele războiului pe care chiar el l-a declanșat.
Campania sângeroasă a Rusiei pentru recucerirea teritoriului pierdut a presupus aceleași tactici devastatoare pe care armata rusă le-a folosit și în estul Ucrainei. Sute de civili au murit în timpul acestei operațiuni – mulți și-au pierdut viața din cauza bolilor, a foametei și a frigului, după ce locuitorii așezărilor ocupate nu au mai avut acces la alimente și medicamente și au fost prinși la mijloc în luptele dintre cele două armate.
Vitali Loginov (44 de ani) s-a trezit în dimineața zilei de 6 august 2024 când unda de șoc a unei explozii a lovit casa sa din Sudja, localitate aflată la mai puțin de 10 kilometri de granița cu Ucraina. În altă parte a orașului, flăcările se înălțau la peste 40 de metri, după ce un gazoduct din apropiere a fost aruncat în aer.
Antonina și Anatoli nu au crezut niciodată că armata ucraineană va ajunge până în satul lor, însă pe 8 august au văzut cum soldații ucraineni treceau pe lângă casa lor cu blindatele, cântând melodii și trăgând cu armele în aer. Cei doi s-au mutat într-o casă părăsită din apropiere unde locuise fiul lor cel mare.
Din cauza bombardamentelor, cei trei au fost nevoiți să se mute în subsolul casei. Galina, o vecină de 73 de ani, s-a îmbolnăvit, iar familia Loginov a primit-o la ei în casă. Câteva zile mai târziu, ea a murit. Trupul ei a fost îngropat în grădina distrusă din spatele casei fiicei ei.
Pe data de 2 martie, un soldat tânăr stătea afară înarmat cu o pușcă și cu o banderolă roșie agățată de braț. „Suntem soldați ruși, suntem trupe de asalt și am venit să vă eliberăm satul”, le-a spus el. A fost un moment „foarte emoționant, greu de descris”, a povestit Antonina.
Vitali i-a condus pe părinții lui în afara satului pe jos până când un blindat rusesc care trecea prin zonă i-a găsit și i-a transportat înapoi în Kursk. Familia Loginov a fost mutată într-un vechi cămin – un adăpost temporar pentru persoanele strămutate.
La trei luni după ce au fost salvați, Anatoli a murit în urma unui atac de cord. „Inima lui nu a mai rezistat. Toate aceste greutăți l-au afectat profund”, a spus Vitali. Antonina trăiește acum singură în căminul din Kursk și așteaptă în continuare să primească o casă nouă.
