Aceasta a fost tema pe care o echipă internațională de cercetători a încercat să o abordeze, după ce un studiu anterior privind distanțarea socială în timpul pandemiei de COVID a sugerat, surprinzător, că nu ne mișcăm aleatoriu așa cum credeam.
De această dată, cercetătorii s-au concentrat în mod special pe virajele pe care le efectuăm, analizând diferențe în funcție de grupuri de vârstă, contexte culturale și tipuri de spații, conform ScienceAlert.
Au identificat un model evident care se aliniază cu constatările lor anterioare neașteptate: o predilecție clară pentru virajele în sens invers acelor de ceasornic (spre stânga).
Experimente realizate în Japonia și Spania
După ce acest fenomen a fost confirmat, a apărut o întrebare nouă – de ce există această preferință?
Această înclinație spre girul în sens invers acelor de ceasornic a fost observată și în alte contexte, de exemplu în rândul fanilor de muzică heavy‑metal la concerte.
Astfel, în cadrul studiului, cercetătorii au dorit să elimine eventualele influențe externe, precum comportamentul altor persoane sau modul în care era organizat grupul.
Experimentele au avut loc în Spania și Japonia (culturi și norme sociale distincte), în spații atât deschise, cât și închise, și au implicat subiecţi din diferite grupe de vârstă (tineri).
De asemenea, s‑a investigat mișcarea individuală.
Într-unul dintre experimente, 209 participanţi au fost rugaţi să se deplaseze singuri, liber, într-un spaţiu hexagonal delimitat de scaune şi mese, pentru a elimina orice posibilă influență a mulţimii.
În toate condiţiile testate, a rămas o tendinţă modestă, dar semnificativă din punct de vedere statistic, de a merge în sens invers acelor de ceasornic.
Această preferinţă nu a fost legată de mână sau piciorul dominant al participanţilor, nici de sexul acestora.
Vârsta – un factor remarcabil
Singurul element care a determinat o ușoară variație a tendinței a fost vârsta. Persoanele mai tinere au prezentat o înclinație mai pronunțată spre mișcarea în sens invers acelor de ceasornic, deși studiul nu a inclus subiecţi de peste 35 de ani.
Oricum ar fi, pare a fi un fenomen de natură biologică, iar cercetările viitoare vor putea explora această ipoteză în detaliu.
Preferinţa noastră de a merge spre stânga în loc de dreapta poate să nu pară o descoperire revoluționară, însă are implicații în numeroase domenii: de la arhitectură la planificarea situaţiilor de urgență.
Astfel, spații precum aeroporturi, muzee, gări, centre comerciale și zonele din jurul stadionului pot fi influenţate de aceste mici tendinţe de mișcare, mai ales când se formează grupuri mari de oameni.
