Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat o serie de acuzații dure privind gestionarea companiilor de stat. Marţi, într‑o postare pe Facebook, a evidențiat pierderile de milioane, reformele care există doar pe hârtie și planurile de restructurare care se copiază aproape integral de la o firmă la alta.
Gheorghiu a ilustrat situaţia din societățile de stat prin expresia „Când pisica nu‑e acasă, șoarecii joacă pe masă” și a acuzat lipsa de reforme reale și risipirea banilor publici.
„De ce ne străduim să reformăm companiile de stat? Pentru că fiecare leu irosit într‑o firmă de stat ineficient înseamnă un leu în minus pentru spitale, școli, drumuri sau pensii”, a început Oana Gheorghiu analiza.
Ea a subliniat că bunurile gestionate de stat aparţin cetăţenilor, nu unor interese politice.
„Avuţia publică – terenuri, clădiri, platforme industriale deţinute în numele nostru colectiv – nu este proprietatea unui guvern sau a unui partid. Este a fiecărui român”, a declarat.
Analiza vicepremierului s‑a axat pe patru planuri de restructurare aprobate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026, constatând o gravă lipsă de profesionalism în documentele respective.
În analiza publicată online, Oana Gheorghiu a remarcat că măsurile din cele patru planuri sunt, în practică, identice, deși firmele implicate au activităţi total diferite.
„Secţiunile de măsuri din cele patru planuri coincid cuvânt cu cuvânt. Acelaşi text, aceleaşi fraze, acelaşi şablon”, a explicat vicepremierul.
Ea a afirmat că acelaşi model de document a fost aplicat uniform unor companii cu activităţi complet diferite, de la administrarea de spaţii comerciale la gestionarea de active radioactive.
„Un singur plan copiat de patru ori, fără a ţine cont de context şi de specificul fiecărei firme”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat şi pasivitatea AAAS în rolul său de acţionar majoritar al acestor companii.
„Nicio convocare a AGA pentru o restructurare forţată. Nicio înlocuire a conducerii. Nicio acţiune în instanţă iniţiată de acţionarul majoritar”, a susţinut ea.
În acelaşi timp, a enumerat numeroase exemple concrete de firme aflate în impas.
În cazul companiei Radioactiv Mineral Măgurele, pierderile s‑au ridicat la 3,9 milioane lei, iar vicepremierul a precizat că activitatea acesteia este imposibilă în condiţiile actuale.
„Obiectul de activitate nu poate fi desfăşurat în circumstanţele existente”, a afirmat.
Cu toate acestea, planul de restructurare prevede profituri semnificative începând cu anul 2026.
„Se projetează un profit de 490 000 lei pe an din 2026”, a remarcat ea, considerând estimarea extrem de optimistă.
În cazul Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, aproape jumătate din imobilele evaluate la circa 100 de milioane lei generează doar costuri.
„AAAS nu a stabilit niciun calendar de valorificare”, a subliniat vicepremierul, deşi planul promite „dublarea profitului timp de patru ani consecutivi”.
Compania Arcadia 2000 a fost menţionată de asemenea ca un exemplu negativ.
„Nicio demers juridic sau administrativ pentru deblocarea activelor”, a spus Oana Gheorghiu referindu‑se la bunurile blocate de ani în Arad şi Botoşani.
„Toţi directorii şi membrii consiliilor de administrație sunt plătiţi pentru a gestiona un număr foarte restrâns de angajaţi (2 cu normă parţială la Arcadia 2000 SA, 4 la Comalex SA, 9 la Active Conexe SA)”, a mai adăugat.
Conform Oanei Gheorghiu, o mare parte din veniturile din chirii sunt utilizate pentru salarizarea conducerii.
„În esenţă, o proporţie semnificativă din încasările din închirierea imobilelor este alocată plăţilor din contractele de mandat”, a declarat vicepremierul.
„O firmă cu o pierdere curentă de 196 000 lei şi venituri în scădere preconizează un profit de 490 000 lei în anul următor, fără nicio măsură structurală care să justifice această inversare”, a precizat ea.
Totodată, un alt plan propune recuperarea pierderilor pe termen foarte lung, fără măsuri de siguranţă, susține vicepremierul.
„O altă companie vizează acoperirea a 529 000 lei pierderi cumulate prin profituri de 46‑98 000 lei pe an, pe o perioadă de opt ani – fără marjă de eroare, fără alternative, fără sancţiuni dacă proiecţia nu se materializează”, a adăugat Oana Gheorghiu.
