România a aprobă utilizarea bazelor și a infrastructurii militare proprii pentru acțiuni defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, a declarat Oana Țoiu în fața presei americane într-un interviu acordat Fox News Digital.
Șefa diplomației române a menționat că sprijinul din partea Bucureștiului vizează operațiuni precum realimentarea aeriană și nu presupune implicarea României într-un conflict militar.
„Nu facem parte din război și nu avem intenția să ne alăturăm unui război”, a afirmat Oana Țoiu, subliniind că România contribuie la un efort de apărare colectivă și la inițiative diplomatice pentru păstrarea securității în zonă.
Țoiu a precizat că aliații trebuie să se poată sprijini reciproc, în special în momente de criză ce afectează siguranța internațională și fluxurile comerciale globale.
Aceste declarații apar în contextul în care administrația Trump a solicitat statelor europene să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, conform jurnaliștilor Fox News.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe a recunoscut existența unor tensiuni între Washington și câteva capitale europene, dar a subliniat necesitatea unui dialog mai eficient în cadrul parteneriatului transatlantic.
Bucureștiul susține cerințele președintelui Donald Trump
Ministrul a adăugat că România este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind majorarea bugetelor pentru apărare. În timpul mandatului anterior al lui Trump, România a alocat 2 % din PIB pentru apărare și își propune ca în anul următor să cheltuiască, în medie, 3,4 % din PIB prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică.
În aceeași discuție, Oana Țoiu a abordat și incidentul din Galați.
Țoiu a susținut că analizele militare și chimice arată că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte a unui atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării.
„Responsabilitatea este foarte clară, indiferent de intenție”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări.
Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a catalogat ca nefondate și a solicitat o anchetă „obiectivă și depolitizată”. Ofițerul rus a sugerat chiar posibilitatea unei provocări din partea Ucrainei.
Oana Țoiu a contestat poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii când acționează ca stat agresor.
Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul a precizat că Bucureștiul colaborează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.
