Europa Centrală și de Est se găsește într-un moment crucial de transformare industrială, cu o creștere constantă a cheltuielilor de apărare în Europa și cu trecerea de la achiziții punctuale la producție continuă, reconstrucție de stocuri, mentenanță și dezvoltare industrială pe termen lung, factori ce modifică fundamental logica investițională, conform studiului KPMG „Avantajul outsiderului. Europa Centrală și de Est – o oportunitate în creștere pentru industria multinațională de apărare și securitate”.
Schimbarea centrului de greutate
Acest indiciu sugerează că echilibrul investițional s-a deplasat de la Europa de Vest către regiunile capabile să producă rapid cantități mari, să reducă costurile și să se integreze direct în lanțurile de aprovizionare – statele din Europa Centrală și de Est, care dețin exact aceste avantaje.
„Europa Centrală și de Est se află într-un proces de repoziționare cu repercusiuni pe termen lung, ce influențează economia, cooperarea regională și evoluția industrială, arată studiul KPMG. În consecință, țările regiunii încep să exploateze poziția geografică, compatibilitatea instituțională, baza industrială și forța de muncă calificată pentru a construi, împreună, capacități de producție, logistică și inovare cu relevanță europeană”, se menționează în comunicatul firmei de consultanță.
Repercusiunile războiului din Ucraina
Analiza arată că conflictul ucrainean a accelerat o schimbare strategică majoră în arhitectura de securitate a continentului: Europa Centrală și de Est nu mai este periferia, ci devine nucleul operațional, coridorul strategic al NATO și un pilon esențial al reînnoirii industriei europene de apărare.
„Europa Centrală și de Est nu mai este marginală în apărarea europeană, ci zona în care securitatea, industria și competitivitatea se intersectează”, a explicat Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG în România, citat în comunicat.
Potrivit studiului KPMG, statele din zona – Polonia, România, Cehia, Slovacia și Ungaria – deși diferă din punct de vedere politic și economic, împărtășesc factori comuni favorabili cooperării: apartenența la Uniunea Europeană, integrarea în NATO și o tranziție economică accelerată, bazată pe deschidere, investiții străine și integrare în lanțurile globale de valoare. Această experiență comună a generat un nivel ridicat de compatibilitate instituțională și industrială, reducând costurile colaborării transfrontaliere și facilitând proiecte comune în infrastructură, industrie, energie și tehnologie.
„Cooperarea regională devine din ce în ce mai orientată spre interese funcționale – mobilitate, conectivitate, acces la piața unică, securitatea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltare industrială coordonată – mai mult decât spre simboluri politice”, reiese din raportul KPMG.
Rețea regională extinsă de mobilitate
Una dintre direcțiile cu cel mai mare potențial, conform studiului, este investiția în infrastructură cu utilizare duală, care servește simultan obiective economice și de securitate. Drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile, zona maritime și coridoarele fluviale devin noduri cruciale ale unei rețele regionale de mobilitate extinsă.
În același timp, Marea Neagră se transformă într-un punct strategic central pentru securitatea europeană, fiind spațiul în care se intersectează apărarea militară, libertatea de navigație, energia și reconstrucția Ucrainei. Noua strategie a UE pentru Marea Neagră și propunerea de a crea un hub de securitate maritimă la Constanța întăresc rolul României ca pilon regional principal și demonstrează că zona nu mai este marginală, ci vitală pentru stabilitatea continentului.
Importanța Dunării
Dunărea joacă, de asemenea, un rol semnificativ în acest proces. Modernizarea porturilor dunărene și a legăturilor rutiere și feroviare aferente creează nu doar rute alternative de transport, ci și centre logistice regionale capabile să susțină comerțul, reconstrucția Ucrainei și industriile europene.
În aceeași ordine de idei, investițiile în infrastructura feroviară, inclusiv soluții pentru diferența de ecartament dintre Ucraina și UE, deschid oportunități pentru proiecte comune de inginerie, finanțare europeană și standardizare tehnică – domenii în care cooperarea regională poate accelera rezultatele.
„Pentru investitori și factori de decizie publică, Europa Centrală și de Est nu mai reprezintă o alternativă, ci una dintre puținele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză și scalabilitate industrială în sectorul apărării”, a subliniat generalul de flotilă aeriană Adrian Duță, senior advisor, Defence & Security, KPMG în România.
Regiunea dispune de o bază industrială versatilă, edificată în ultimele trei decenii în jurul producției avansate – automotive, echipamente industriale, electronică și software – constituind un avantaj competitiv major pentru dezvoltarea de capacități industriale cu valoare strategică, potrivit studiului KPMG.
Creșterea producției dual-use
Conversia și extinderea producției cu utilizare duală valorifică competențele existente – prelucrare de precizie, metalurgie, electronică, inginerie software, automotive – care pot fi integrate în rețele regionale de producție, coordonate pe standarde comune și orientate către piețele europene și euro-atlantice.
„Fiecare stat aduce un profil complementar, care se încadrează în puzzle‑ul strategic: Polonia combină dimensiunea pieței și forța de muncă industrială cu un program de modernizare a apărării în rapidă expansiune; are un potențial semnificativ în software, securitate cibernetică, sisteme fără pilot și producție industrială la scară largă. România beneficiază de un avantaj strategic datorat poziției geografice, moștenirii industriale în domeniul apărării și parteneriatelor occidentale consolidate de accesul la Marea Neagră și Dunăre. Cehia aduce o tradiție solidă în industria de apărare, capacități inginerești puternice și o poziție centrală în rețelele europene de producție. Slovacia exploatează avantaje de nișă, în special în sectorul munițiilor și al sprijinului pentru sistemele terestre, susținute de tradiția industrială și costuri competitive; modelul Ungariei se construiește în jurul parteneriatelor, legând achizițiile de producția locală prin joint‑venture‑uri strategice. Deși aceste traiectorii nu sunt identice, împreună conturează un arc industrial complementar, capabil să susțină lanțuri regionale de valoare mai rezistente și mai puțin dependente de furnizori extra‑europeni”, se precizează în comunicat.
KPMG subliniază, de asemenea, că Ucraina ocupă o poziție distinctă, dar tot mai integrată în acest ecosistem regional, iar conflictul a accelerat dezvoltarea capacității sale de inovare, în special în domenii precum drone, comunicații, mentenanță și adaptarea rapidă a tehnologiilor existente.
Cooperarea cu Ucraina
Parteneriatul dintre Ucraina și statele vecine UE poate evolua ca o diviziune funcțională a muncii: Ucraina furnizează cerere, testare și inovație operațională, în timp ce țările UE oferă platforme sigure pentru producție la scară, certificare, finanțare și integrare în piața unică. Acest model deschide perspective pentru parteneriate industriale mixte, centre regionale de mentenanță și reparații, extinderea capacităților de producție pentru reconstrucția post‑conflict și integrarea treptată a Ucrainei în rețelele industriale europene, conform studiului.
Un alt vector esențial de dezvoltare îl reprezintă capitalul uman, conform KPMG. Regiunea dispune de sisteme educaționale tehnice solide, dar se confruntă cu presiuni demografice și concurență pentru talente. Extinderea industriilor cu valoare strategică oferă oportunitatea atragerii specialiștilor din diaspora („brain return”), dezvoltării de programe universitare și de formare profesională comune, precum și specializării centrelor regionale în domenii precum securitate cibernetică, electronică avansată, autonomie și inteligență artificială aplicată. Cooperarea între universități, industrie și sectorul public poate consolida un ecosistem regional de inovare capabil să susțină creșterea economică pe termen lung.
Instrumentele UE – fonduri de coeziune, programe pentru mobilitate militară, cercetare‑dezvoltare, finanțare pentru infrastructură – oferă un cadru stabil și predictibil pentru proiecte multinaționale. Alinierea acestora cu strategiile naționale sporește atractivitatea regiunii pentru investitori instituționali și parteneri internaționali, indică KPMG.
Perspective pentru următorul deceniu
Cooperarea regională poate, de asemenea, să diminueze fragmentarea administrativă prin armonizarea procedurilor, crearea de platforme comune de achiziții și schimb de bune practici privind reglementarea și autorizarea proiectelor majore.
„Provocarea următorului deceniu nu se rezumă doar la securitate, ci la transformarea acestei necesități strategice într-un proiect de dezvoltare cu importanță istorică. Dacă statele Europei Centrale și de Est reușesc să colaboreze inteligent și să își alinieze atu‑urile industriale, regiunea poate deveni nu doar un pilon al securității europene, ci și un motor de creștere, integrare și inovare”, subliniază sursa citată.
KPMG este o rețea globală de firme independente de servicii profesionale care oferă audit, consultanță fiscală și de afaceri, activând în 138 de țări și teritorii, cu peste 276 000 de parteneri și angajați în firmele membre din întreaga lume.
În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea prin cele șase birouri din București, Cluj‑Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău.
