Primăria Municipiului București lucrează la aprobarea unor noi indicatori tehnico‑economici pentru Pasajul Basarab, una dintre cele mai semnificative lucrări de infrastructură din Capitală, în funcţiune din 2011, dar încă nerecepționată. În acest scop, autoritatea locală propune o suplimentare de peste 21 de milioane de euro, sumă destinată exclusiv reparaţiilor necesare pentru obţinerea recepţiei oficiale a lucrării, conform informaţiilor furnizate de Buletin de București.
Astfel, costul total al investiţiei se apropie de 250 de milioane de euro, după 15 ani de utilizare fără recepţie finală. Noile lucrări vor fi supuse votului în Consiliul General al Municipiului Bucureşti în şedinţa de miercuri, 13 mai, şi includ intervenţii considerate urgente pentru semnarea actelor finale cu antreprenorul.
Executarea Pasajului Basarab a fost atribuită, în iulie 2006, asocierii Astaldi‑FCC Construccion, însă procesul de recepţie a rămas blocat timp de mai mulţi ani. Deşi structura este folosită de cetăţenii bucureşteni de peste un deceniu şi jumătate, primele demersuri oficiale de recepţie au fost iniţiate abia în 2015, când o comisie de specialitate a întocmit un proces‑verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, care prevedea o serie de remedieri obligatorii.
Pasajul Basarab a rămas blocat administrativ
Aceste remedieri nu au fost executate în termenul stabilit de constructor, iar procedura a fost reluată între 2017 şi 2019, încheindu‑se cu respingerea recepţiei. Fără un act final, Pasajul Basarab a rămas într‑un impas administrativ, iar autorităţile nu au putut aloca fonduri pentru întreţinere, accelerând astfel degradarea unor părţi ale structurii.
Blocajul a fost deschis abia la 16 iulie 2025, când Primăria Municipiului Bucureşti a încheiat o tranzacţie extrajudiciară cu asociaţia Webuild (fosta Astaldi) şi FCC Construccion. Conform acordului, toate lucrările de reparaţii trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026, iar constructorul a preluat din fonduri proprii responsabilitatea întocmirii documentaţiei tehnice.
În paralel, sarcinile sunt distribuite astfel: Webuild va acoperi defectele rezultate din execuţia iniţială, pe când Primăria Capitalei va finanţa intervenţiile necesare din cauza uzurii şi a lipsei de mentenanță, din bugetul local.
Expertiza tehnică actualizată arată că Pasajul Basarab se situează în clasa tehnică III, echivalentă cu o „stare tehnică satisfăcătoare”, însă sunt semnalate multiple probleme. Printre acestea se numără degradări pe suprafeţe largi ale elementelor constructive, afectarea secţiunilor structurale şi zone cu beton deteriorat la nivelul pilelor, unde s‑au identificat armături corodate şi exfolieri.
De asemenea, infiltrările prin rosturi au contribuit, în timp, la deteriorarea structurii portante. În acest context, se propune suplimentarea bugetului cu peste 21 de milioane de euro, care vor fi alocaţi exclusiv reparaţiilor urgente necesare pentru finalizarea recepţiei oficiale a pasajului.
