Cancerul colorectal devine din ce în ce mai des întâlnit la persoanele sub 50 de ani. Cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce această boală este din ce în ce mai comună în rândul tinerilor. Un studiu recent a descoperit o particularitate fizică surprinzătoare în structura colonului la acești pacienți, care ar putea juca un rol în apariția tumorilor lor.
Concluziile studiului condus de cercetători de la University of Texas din Dallas, împreună cu colegii de la UT Southwestern Medical Center
Cercetători de la University of Texas din Dallas, în parteneriat cu specialiști de la UT Southwestern Medical Center, au identificat o caracteristică distinctivă a țesutului din colonul pacienților tineri diagnoșticați cu cancer colorectal, relatează news.ro.
Analiza a demonstrat că atât țesutul tumoral, cât și țesutul aparent sănătos situat în imediata apropiere a tumorii prezintă o rigiditate mai mare la pacienții sub 50 de ani, în comparație cu pacienții în vârstă care suferă de aceeași afecțiune.
Rezultatele au fost publicate în revista științifică Advanced Science.
În trecut, cancerul colorectal era considerat o boală predominant a persoanelor în vârstă. Totuși, în ultimele decenii, numărul de cazuri identificate la persoane mai tinere de 50 de ani a cunoscut o creștere constantă.
Această formă de cancer este acum principala cauză de deces prin cancer pentru persoanele sub 50 de ani din Statele Unite
Conform datelor American Cancer Society, această formă de cancer a devenit în prezent principala cauză de deces prin cancer pentru persoanele sub 50 de ani în Statele Unite.
Pentru a explora potențialele motive, echipa de cercetare a examinat probe de țesut prelevate de la pacienți operați pentru îndepărtarea tumorii la UT Southwestern Medical Center.
Studiul a cuprins 19 pacienți cu vârsta peste 50 de ani, cu cancer colorectal cu debut tipic, și 14 pacienți sub 50 de ani cu cancer colorectal cu debut precoce.
Probele au fost supuse unor teste biomechanice concepute pentru a măsura caracteristicile fizice ale țesuturilor.
Cercetătorii au folosit o metodă denumită microindentare
Cercetătorii au aplicat tehnica microindentării, care presupune aplicarea unei sonde foarte mici asupra țesutului pentru a-i evalua rezistența la presiune. De asemenea, au studiat modul în care probele se comportă la compresie. Rezultatele au fost completate cu analize structurale și genetice.
Testele au relevat că atât țesutul tumoral, cât și țesutul sănătos din colonul pacienților tineri prezintă caracteristici fibrotice – un aspect asemănător cu ce al cicatricilor și un conținut crescut de colagen. Colagenul este o proteină esențială pentru menținerea structurii țesuturilor, însă cantitățile excesive pot induce rigiditate aberrantă în țesut.
În condiții normale, colonul funcționează ca un tub flexibil care.transportă reziduuri prin contracții musculare coordonate. Flexibilitatea acestui organ poate fi afectată atunci când matricea extracelulară – rețeaua de colagen care susține peretele colonului – se subțiază sau își modifică structura, de exemplu în timpul proceselor inflamatorii sau fibrotice.
Analiza a arătat că țesutul colonului pacienților tineri este mecanic mai rigid decât cel al pacienților în vârstă
Cercetătorii emit ipoteza că această rigiditate suplimentară ar putea genera un mediu favorabil dezvoltării cancerului colorectal într-o vârstă sub 50 de ani.
Pentru a analiza consecințele rigidității, echipa a cultivat celule canceroase pe biomateriale proiectate să imite proprietățile fizice ale țesuturilor umane. În aceste experimente, celulele canceroase plasate într-un mediu mai rigid au prezentat o rata de multiplicare mai mare, sugerând că rigiditatea mecanică poate stimula o creștere tumorală mai agresivă.
Cercetătorii au creat, de asemenea, organoizi derivați din probele pacientelor, care sunt modele miniaturizate de țesut care reproduc numeroase caracteristici ale organului original. Experimentele au confirmat că celulele canceroase proliferă mai rapid într-un mediu rigid, indiferent de vârsta donatorului (tânăr sau în vârstă).
Potrivit autorilor, aceste rezultate subliniază importanța forțelor biomecanice în patogeneza cancerului colorectal cu debut precoce.
Înțelegerea modului în care proprietățile fizice ale țesuturilor condiționează evoluția bolii ar putea ajuta, pe viitor, la identificarea indivizilor cu risc crescut și la dezvoltarea unor metode de diagnostic și terapie specifice pentru această formă de cancer.
Ce este cancerul colorectal
Cancerul colorectal reprezintă o neoplazie malignă a cărei originea se află la nivelul colonului sau al rectului. În unele cazuri, leziunea malignă poate fi precedată de apariția unei lesioni precursoare (precum anumite tipuri de polipi adenomați colorectal).
Acest tip de cancer afectează atât bărbații, cât și femeile și se poate manifesta la orice vârstă, însă incidența este semnificativ mai ridicată în rândul bărbaților după împlinirea vârstei de 50 de ani (riscul crește odată cuaintarea în vârstă).
Majoritatea cazurilor sunt sporadice (fără o componentă ereditară semnificativă detectabilă), dar există și forme cu transmitere autosomală dominantă (cele mai cunoscute fiind sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială).
Cancerul colorectal este una dintre cele mai răspândite forme de cancer la nivel mondial (locul 3 după frecvență în estimarea GLOBOCAN 2020 pentru 185 de țări) și constituie o cauză majoră de mortalitate atribuită cancerului (locul 2 la nivel global).
Despre colon
Colonul constituie penultimul segment al tractului digestiv, asigurând conectarea dintre intestinul subțire și rect. Din punct de vedere anatomic, colonul prezintă cinci porțiuni distincte (cecum, colon ascendent, colon transvers, colon descendent și colon sigmoid), ale căror diametru, localizare și grad de mobilitate caracteristici sunt relevante pentru localizarea probabilă a debutului unei tumori colorectale.
Din punct de vedere fiziologic, colonul are rolul principal de a depozita reziduurile digestive (remase după digestia enzimatică și absorbția la nivel gastric și intestinal) și de a modela materiile fecale (prin procese mecanice, absorbția de apă, secreția de mucus, fermentație și putrefacție mediazate de microbiomul bacterian local) în vederea eliminării prin defecație.
În momentul în care reziduurile alimentare ajung în colon, organismul a absorbit deja toate substanțele nutritive accesibile. Restul reprezintă în principal o cantitate variabilă de apă, electroliți (sodiu, clor) și substanțe nedigerabile precum fibre, bacterii și celule epiteliale moarte. De fapt, funcțiile colonului și, în special, cele ale microbiomului său bacterian sunt complexe și stau în centrul multor studii științifice în curs.
Statistici
Cancerul intestinului gros este a doua cauză de deces dintre toate tipurile de cancer în Europa, iar anual, la nivel mondial, încă 700.000 de persoane pierd din cauza acestei boli.
În România, numărul anual de cazuri noi estimate pentru această formă de cancer este de 8.696.
Simptomele cancerului de colon
Simptomele cancerului colorectal sunt diverse și depind în primul rând de localizarea anatomică exactă a tumorii în una dintre porțiunile colonului.
Tumorile localizate în „colonul drept” (cecum, colon ascendent, jumătatea dreaptă a colonului transvers) pot evolua asimptomatic pe o perioadă lungă, datorită diametrului mai generos al acestei porțiuni și a consistenței lichide a conținutului, caracteristici ce reduc probabilitatea apariției unor simptome obstructive (blocarea efectivă a tranzitului).
Tumorile tipice din această zonă au o tendință spre ulcerație și sângerare cronică în cantități mici, care poate să nu modifice vizibil scaunul, dar determină pierderi cronice de fier, ducând la anemie feriprivă hipocromă microcitară. Anemia, rezultată din epuizarea rezervei de fier a organismului folosită pentru suplimentarea continuală a hematiilor, se manifestă clinic adesea prin oboseală continuă, palpitații sau, în mod excepțional, angină pectorală. Cel mai adesea, ea este depistată întâmplător prin analizele sanguine de rutină (hemoleucograma).
Tumorile din „colonul stâng” (jumătatea stângă a colonului transvers, colon descendent) au o predispoziție mai mare de a produce simptome obstructive prin blocarea parțială sau totală a tranzitului. Clinic, aceasta se poate manifesta de la senzații vague de balonare și discomfort abdominal până la ocluzia intestinală completă, cu întreruperea pasajului pentru scaun și gaze – o urgență medico-chirurgicală absolută.
Tumorile de la nivelul colonului sigmoid prezintă tradițional mai frecvent hematochezia (prezența de sânge viu în scaun) și tenesme (nevoia imperioasă și inutilă de a merge la toaletă), iar uneori pot apărea și modificări ale formei scaunului, care devine subțire (de tip filiform, „în formă de creion”).
În seminția medicală clasică, modificările de frecvență și consistență a scaunelor în cancerul de colon sunt considerate nespecifice. Diareea (prin accelerarea tranzitului) este mai frecvent asociată tumorilor din jumătatea dreaptă, iar constipația cu tumorile din jumătatea stângă, dar aceste corelații nu sunt absolute.
Cauzele apariției bolii
În aproximativ 80% din cazuri, cancerul colorectal este sporadic, apărând la persoane fără riscuri evidente, datorită unor factori de mediu precum dieta, fumatul și consumul de alcool.
Dieta:
- Consumul ridicat de grăsimi (în special grăsimi animale nesaturate și uleiuri vegetale saturate) și reducerea aportului de fibre alimentare;
- Consumul frecvent de carne roșie;
- Scăderea fibrelor vegetale din alimentație – acestea facilitează formarea unui scaun moale care spală mai eficient mucoasa colonului, crescând expunerea la agenți carcinogeni.
Consumul zilnic de alcool în cantități mari dublează riscul de a dezvolta cancer, risc care este în special ridicat la consumatorii de bere.
Fumatul are o influență puternică, iar în cazurile de debut precoce al bolii, rolul său este considerat foarte semnificativ.
Factorul ereditar: Riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% pentru cei care au un părinte sau un rudă de gradul I (frate, soră) cu această boală.
Bolile inflamatorii intestinale cronice: Rectocolita ulcerohemoragică și boala Crohn cresc riscul de cancer colorectal de 4 la 20 de ori față de populația generală.
