Alianța Atlantică nu va găzdui un summit în Albania în anul următor, conform planurilor inițiale, a anunțat prim-ministrul Edi Rama, conform unei informații Al Jazeera. Executivul său este țintuit de critique legate de bugetul modest alocat apărării și se confrunta cu demonstrații masive la nivel național.
Joi, din Dublin, în prealba unei întâlniri a conducătorilor europeni, Rama a afirmat că „încă nu există un consens privind calendarul summitului, dar cu certitudine nu se va desfășura în 2027”.
A completat că „dacă va fi organizat un summit în 2028, acesta va avea loc la Tirana”.
Un reprezentant al NATO a declarat că următorul summit „se va ține în Albania”, precizând că data precisă rămâne nestabilită.
Semne de întrebare cu privire la summit
Proiectele pentru un summit în Albania au intrat într-o zonă de incertitudine din cauza rezistenței administrației președintelui american Donald Trump, dar și a dezamăgirii statelor membre NATO față de cheltuielile defensei ridicate la un nivel mic de către Albania. În comunicatul adoptat la summitul din iunie 2025, de la Haga, liderii NATO și-au manifestat voința de a se reuni în Turcia, în 2026, „urmată de o întâlnire în Albania”. Totuși, declarația rezultată după summitul din iulie, organizat la Ankara, nu a menționat nici data, nici locul următoarei adunări.
NATO a evaluat posibilitatea de a renunța la tradiția summiturilor anuale. De altfel, în anumite medii se speculă că Alianța ar putea convoca un summit încă acest an, cu preaviz redus, dar nu în capitala albaneză.
Presiuni interne
Rama, care deține puterea de 13 ani, se confrunta de luni întregi cu demonstrații. Acestea au început în mai, după ce premierul a acordat un aviz preliminar pentru un resort de lux. Proiectul, sprijinit de Jared Kushner, surâtul lui Trump, ar trebui să fie dezvoltat în aria protejată Vjosë-Nartë, de pe coasta sudică a Albaniei, precum și pe insula Sazan, situată în apropiere.
Denumite „Revoluția Flamingo”, protestele s-au transformat în mișcări antiguvernamentale de amploare.
Manifestanții solicita demisia lui Rama, acuzându-l de fapte de corupție. La demonstrații au luat parte și studenți nemulțumiți de condițiile din universități.
Pe 29 octombrie, parlamentari din opoziție, sub conducerea lui Sali Berisha, au tulburat o ședință a Parlamentului folosind torțe și gaze lacrimogene, gest de solidarizare cu protestatari. Rama a respins demisia, susținând că investiția respectă legislația albaneză și cea a UE. Executivul său a etichetat protestele ca acțiuni regizate de adversari politici.
