Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a relatat o discuție cutremurătoare din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-ar fi sunat dintr-un buncăr de la Kiev, cerând instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra țării.
Stoltenberg a explicat că a respins această solicitare, argumentând că o astfel de măsură ar fi implicat inevitabil un conflict direct între NATO și Rusia. El a menționat că știa că viața președintelui ucrainean este în pericol, ceea ce a făcut discuția și mai dureroasă.
„Mi-a spus: ‘Pot să accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu-s de acord. Dar măcar închideți spațiul aerian. Opriți avioanele, dronele și elicopterele rusești din a zbura și a ne ataca'”, a povestit fostul secretar general NATO.
Stoltenberg a explicat că impunerea unui no-fly zone ar fi obligat Alianța să neutralizeze sistemele de apărare antiaeriană rusești din Belarus și Rusia — o operațiune care ar fi transformat imediat NATO din garant al securității într-o parte directă a conflictului.
Orice avion sau elicopter rus interceptat în zbor ar fi trebuit doborât, iar acest pas ar fi echivalat cu intrarea într-un război la scară largă.
În decizia finală a contat și poziția liderilor occidentali, care, potrivit fostului secretar general, au considerat că riscul escaladării până la un posibil Al Treilea Război Mondial nu poate fi asumat pentru apărarea Ucrainei.
Stoltenberg a descris momentul ca fiind „dureros”, el știa că refuzând cererea, lăsa în pericol viața președintelui ucrainean și a populației, dar și că orice altă decizie ar fi putut declanșa un conflict global.
Fostul secretar general al NATO a amintit că Alianța a închis în trecut spații aeriene în alte conflicte, dar contextul geopolitic și capacitățile rusești au făcut ca soluția invocată să fie considerată inacceptabilă din perspectiva riscului de extindere a războiului.
