Genocide Watch, organizație non‑guvernamentală americană ce urmărește riscurile de genocid și crime în masă, avertizează că creșterea vizibilă a formațiunilor de extremă dreapta în România, alături de afirmațiile unor politicieni despre mareșalul Ion Antonescu și Holocaust, constituie un motiv serios de îngrijorare.
Extrema dreaptă în centrul criticilor
Raportul, publicat cu trei zile în urmă, susține că extremismul de dreapta și-a întărit poziția în ultimii ani și amintește de rezultatul obținut de Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor din 2024.
Acesta menționează că Georgescu a numit mareșalul Ion Antonescu „martir” și „unul dintre eroii națiunii române”, iar candidatura sa a fost ulterior anulată din cauza unor nereguli de finanțare și a presupusei implicări rusești.
Conform organizației, în ciuda arestării lui Călin Georgescu, extremismul de dreapta „continuă să se consolideze în România”.
AUR, subiect de critică pentru poziția față de Holocaust
Raportul afirmă că AUR, considerat cel mai mare partid de extremă dreapta din țară, îl prezintă pe fostul candidat la prezidențiale ca pe „o victimă a elitei românești”.
Genocide Watch reamintește și declarația liderului formațiunii, George Simion, care a susținut că „cei care au orchestrat lovitura de stat ar trebui jupuiți în public pentru faptele lor”. În plus, organizația subliniază că partidul „minimalizează Holocaustul, considerându-l un subiect minor ce nu trebuie predat în școli”, fapt ce „polarizează memoria celui de‑al doilea război mondial”.
Genocide Watch: Segregarea copiilor romi „s‑a accentuat”
O secțiune importantă a raportului se axează pe situația comunității rome. Conform Genocide Watch, România se confruntă în continuare cu o „discriminare de facto a minorității rome” și, deși autoritățile au inițiat măsuri de reducere a fenomenului în școli, „în practică segregarea s‑a intensificat”.
Datele oferite de organizație arată o deteriorare în ultimii ani: în 2022, 55 % dintre copiii romi frecventau instituții în care majoritatea colegilor erau romi, comparativ cu 26 % în 2016. Raportul citează și un studiu ONU din 2008, care arată că școlile cu majoritate de elevi romi dispun de condiții materiale mai slabe și de cadre didactice mai puțin calificate decât alte unităţi. De asemenea, se menționează că un număr tot mai mare de autorităţi locale restricționează, în practică, accesul romilor la locuințele sociale.
Educația privind Holocaustul “necesită reforme”
Genocide Watch precizează că, deși România are legi anti‑negare a Holocaustului, acestea sunt „rar puse în aplicare”. Organizația critică faptul că învățarea Holocaustului a devenit obligatorie în școli abia din 2021 și aduce în discuție un sondaj din 2023 realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care arată că doar 11 % dintre respondenți știau că Holocaustul a avut loc și pe teritoriul românesc.
Aceste rezultate, potrivit raportului, „evidențiază necesitatea reformării învățământului despre Holocaust în România”.
Evaluarea Genocide Watch
În lumina acestor constatări, organizația situează România la „Stage 3: Discrimination”, datorită segregării de facto a romilor în învățământ și în accesul la locuințe sociale. În același timp, România este încadrată la „Stage 10: Denial”, argumentând că minimalizarea Holocaustului și glorificarea autorilor acestuia de către unii politicieni reprezintă forme de negare a crimelor istorice.
Aceste două încadrare fac parte din modelul „The Ten Stages of Genocide” („Cele zece stadii ale genocidului”), elaborat de Genocide Watch pentru a analiza factorii care pot conduce la genocid sau care caracterizează genocidele deja comise.
În cadrul acestei clasificări, „Stage 3: Discrimination” se referă la discriminarea sistematică a unor grupuri, în timp ce „Stage 10: Denial” semnifică negarea sau minimalizarea unui genocid după producerea acestuia. Organizația subliniază că diferite stadii pot coexista și se pot aplica în contexte diferite.
Genocide Watch: Procurori specializați și controale în școli
Raportul recomandă extinderea programelor de educație despre Holocaust, inclusiv pentru adulți, și o aplicare mai fermă a legislației anti‑antisemitism.
De asemenea, se propune ca România să colaboreze cu alte state membre UE „pentru a pregăti procurorii cu competențele necesare urmăririi penale a faptelor de antisemitism”.
„Ministerul Educației din România ar trebui să demareze o investigație transparentă privind programele de desegregare din școli, pentru a înțelege de ce segregarea care afectează comunitatea romă persistă în țară”, susține Genocide Watch.
Despre Genocide Watch
Fondată în 1999 de Gregory H. Stanton, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, Genocide Watch coordonează Alliance Against Genocide, o rețea de peste 130 de organizații din 31 de țări, și este înregistrată ca organizație caritabilă în Statele Unite. Conform raportului său anual, activitatea se bazează în principal pe voluntari și dispune de un buget modest, finanțat în mare parte din granturi și donații.
