Liderii financiari internaționali care au participat la reuniunile FMI și Băncii Mondiale au părăsit capitala americană cu sentimente contradictorii. Ei au exprimat ușurare că economia globală a rezistat mai bine decât se așteptau la șocurile din primele nouă luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, dar și epuizare din cauza incertitudinii constante privind direcția viitoare a politicilor economice mondiale.
După ce în aprilie îngrijorarea privind noile tarife „Liberation Day” impuse de administrația Trump a dominat discuțiile la reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, la întâlnirile din octombrie tonul s-a transformat în oboseală și prudență. „A fost epuizant ca factor de decizie. De la Liberation Day încoace, trebuie mereu să ne adaptăm și să explicăm publicului ce se întâmplă”, a spus Piti Disyatat, viceguvernatorul Băncii Thailandei.
Tensiunile dintre Washington și Beijing au revenit în prim-plan după ce China a introdus noi restricții la exportul de minerale rare, iar Trump a răspuns prin reimpunerea tarifelor de 100% pentru exporturile chineze. Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a spus că, paradoxal, nivelul ridicat de incertitudine a dus la o mai mare cooperare între factorii de decizie: „Poate pentru că riscurile sunt atât de mari, nu mai e loc pentru gesturi teatrale. Statele încep să înțeleagă că cooperarea internațională nu poate fi considerată de la sine înțeleasă”.
Țările își întăresc legăturile regionale, atât Georgieva, cât și Ngozi Okonjo-Iweala, directoarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), au subliniat că, deși tensiunile SUA-China rămân intense, nu s-a ajuns la un război comercial global, ci dimpotrivă, multe state încearcă să își diversifice relațiile bilaterale și regionale. Ministra Finanțelor din Noua Zeelandă, Nicola Willis, a spus că Uniunea Europeană analizează o posibilă aderare la parteneriatul comercial transpacific (CPTPP), semn al dorinței de a crea noi centre de cooperare economică în afara rivalității dintre SUA și China.
Reuniunile au evidențiat totodată tensiuni profunde în economia mondială: datorii record, dezechilibre externe persistente, riscuri în sectorul financiar non-bancar și impactul rapid al inteligenței artificiale. Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat asupra lipsei de transparență în sistemul financiar global: „Trebuie să ridicăm capacul și să vedem ce se întâmplă în interior. Altfel, vom repeta greșelile din criza financiară din 2008”.
Georgieva a adăugat că piețele „s-au obișnuit prea mult cu riscurile”, ceea ce sporește pericolul unei corecții bruște. Oficialii au fost de acord că criza climatică reprezintă amenințarea economică supremă, în ciuda comentariilor recente ale lui Trump la ONU, care a numit schimbările climatice „o farsă”. Guvernatorul băncii centrale a Africii de Sud, Lesetja Kganyago, a spus că efectele climatice nu pot fi evitate prin izolaționism: „În negocierile comerciale poți pleca de la masă. În cele climatice, dacă pleci, se încălzește planeta – și suferim cu toții”.
Pe măsură ce lumea se adaptează la „o nouă normalitate” economică, marcată de rivalitatea SUA-China, protecționism, digitalizare și riscuri climatice, liderii financiari par conștienți că epoca globalizării fără limite s-a încheiat. „Trebuie să reimaginăm globalizarea. Nu putem continua ca înainte”, a spus șefa OMC.
