Liderul opoziției ungare Peter Magyar și proaspăt câștigător al alegerilor din Ungaria a rostit numeroase declarații publice referitoare la România, în special la alegerile prezidențiale, la comunitatea maghiară din Transilvania și la raporturile româno-maghiare, potrivit Mediafax.
Una dintre primele manifestări clare a apărut pe 10 mai 2025, când Magyar a acuzat că Viktor Orbán l-a „trădat” pe maghiarii din afara granițelor prin susținerea acordată lui George Simion la alegerile prezidențiale.
Conform Telex, politicianul ungar a caracterizat sprijinul oferit lui Simion ca pe o lovitură adusă intereselor comunității maghiare din România.
După turul decisiv al prezidențialelor românești, Magyar a revenit asupra subiectului, afirmând că înfrângerea lui George Simion reprezintă și un eșec politic pentru Orbán.
Telex a consemnat că liderul TISZA a prezentat rezultatul ca dovadă că susținerea acordată de premierul ungar candidatului român a fost o greșeală și o nouă trădare a maghiarilor din Transilvania.
Marșul la Oradea
La sfârșitul lunii mai 2025, Magyar a organizat un marș care s-a încheiat prin traversarea graniței în România, în încercarea de a se apropia de maghiarii etnici din țară. Ajuns în Oradea, a subliniat că atât românii, cât și maghiarii au respins „instigarea la ură și dezbinare”. În același mesaj, a îndemnat românii să nu perceapă Ungaria și maghiarii ca dușmani, ci ca parteneri și oportunități, pledând pentru menținerea României pe drumul european.
Problemă similară a reapărut în iulie 2025. Pe site‑ul oficial al partidului TISZA, Magyar a anunțat că formațiunea sa nu va vota „în nicio circumstanță” alături de AUR. În același comunicat, a remarcat că politica fricii și a urii este utilizată „în România împotriva maghiarilor”, legând din nou scena politică românească de tema protecției minorității maghiare.
În august 2025, aflat din nou în Transilvania, Magyar a abordat problemele comunităților locale. Telex și Transtelex au raportat că, la evenimente din Târgu Mureș și Nagyadorján, el a vorbit despre necesitatea unei relații mai transparente cu maghiarii din România, a promis menținerea sprijinului pentru comunitățile peste graniță, dar cu condiții mai clare, și a declarat că „în Transilvania omul nu e niciodată oaspete”. Tot atunci, a criticat modul în care Budapesta a gestionat relația politică cu maghiarii ardeleni și a transmis un mesaj de deschidere către UDMR.
Criza de la Praid
În aceeași deplasare, după vizita la Praid, Magyar a criticat reacția autorităților române la criza declanșată de dezastrul de la salină. El a susținut că guvernul român nu a oferit încă un ajutor efectiv și suficient pentru cei afectaţi și a îndemnat populația să susțină zona prin turism și consum local. Transtelex a menționat că liderul ungar a vorbit și despre o posibilă cooperare viitoare cu guvernul român pentru relansarea turismului în regiune.
Ascensiunea fulminantă a lui Péter Magyar
La 45 de ani, Magyar este avocat și fost membru al sistemului pus la punct de Viktor Orbán. A făcut parte din Fidesz încă din 2002 și a deținut funcții în instituții de stat, fiind mult timp perceput ca o figură a establishmentului.
Ruptura cu puterea a avut loc în 2024, în urma scandalului grațierii care a condus la demisia președintei Katalin Novák și a fostei miniastre a Justiției, Judit Varga.
În acel moment, Magyar a ieșit în fața publicului și a început să denuncieze corupția și mecanismele interne ale regimului Orbán, transformându-se rapid dintr-un personaj secundar în principalul lider al opoziției.
Ascensiunea sa a fost fulgerătoare. Partidul Tisza a obținut aproximativ 30 % la alegerile europarlamentare din 2024, și de atunci a reușit să atragă alegători din segmente variate: conservatori dezamăgiţi de Fidesz, tineri pro‑europeeni și electorat preocupat de inflație, sănătate și corupție, mai degrabă decât de retorica guvernamentală despre „amenințări externe”.
Programul său politic prevede o repoziționare clară a Ungariei în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Tisza dorește deblocarea fondurilor europene înghețate, reducerea dependenţei de energia rusească până în 2035, consolidarea relaţiilor cu partenerii occidentali şi creșterea cheltuielilor de apărare până la pragul NATO de 5 % din PIB până în 2035.
În același timp, Magyar încearcă să mențină un echilibru în politica internă: susține o poziție dură față de migrație, nu promite trimiterea de trupe în Ucraina și evită o ruptură completă cu electoratul conservator.
Schimbare majoră de direcție geopolitică?
Pentru Bruxelles și aliații occidentali, victoria lui Péter Magyar ar putea semnala o schimbare semnificativă de direcție la Budapesta. El promite să readucă Ungaria pe o traiectorie pro‑europeană, să refacă încrederea cu partenerii din NATO și să reducă influenţa rusă asupra statului maghiar. Un guvern Tisza ar putea modifica relaţia Ungariei cu Ucraina, cu instituţiile europene şi cu dosarele de securitate care au tensionat relaţiile Budapestei cu aliaţii săi în ultimii ani.
Există, totuşi, limitări practice pentru promisiunile lui Magyar. Tisza vorbește despre creșterea bugetului pentru apărare, sănătate şi reforme administrative, dar Ungaria se confruntă cu un deficit bugetar ridicat şi o economie fragilă. În plus, după ani de propagandă anti‑Ucraina din partea Fidesz, orice schimbare radicală de ton faţă de Kiev va trebui gestionată cu prudență, pentru a nu aliena o parte a electoratului.
