În ciuda unei ușoare încetiniri a ritmului de creștere a prețurilor, inflația din România rămâne aproape de 10%, ceea ce a determinat Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Această decizie are consecințe directe asupra consumului și investițiilor private, într-un context economic dominat de scumpiri și taxe mari.
Rata anuală a inflației a ajuns în luna octombrie la 9,76%, doar marginal sub nivelul din septembrie și de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderile punctuale ale prețurilor au fost înregistrate în special în alimente și carburanți, datorită producției agricole bune și evoluției mai favorabile a petrolului.
În același timp, energia și gazele naturale continuă să apese asupra bugetelor populației, după liberalizarea pieței și noile ajustări tarifare. Majorările de TVA și accize aplicate din august 2025 au amplificat scumpirile în lanț, inclusiv în prețurile finale ale multor produse și servicii.
Inflația de bază rămâne ridicată, peste 8%, ceea ce indică extinderea presiunilor inflaționiste în întreaga economie. Acest lucru afectează nu doar zona alimentelor și energiei, ci și bunuri procesate și servicii.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%, nemodificată din august, considerând că reducerea prematură a dobânzilor ar alimenta din nou creșterea prețurilor. Creditele mai ieftine ar stimula consumul, ceea ce ar risca să împingă inflația din nou în sus.
Efectele acestei decizii se văd deja în economie: leul s-a depreciat ușor față de euro în octombrie, iar costul finanțării rămâne ridicat. Dobânzile la creditele populației sunt în jur de 7,7%, iar pentru firme se apropie de 9%.
În același timp, consumul populației încetinește accentuat, pe fondul scăderii salariului real cu circa 4,2% în trimestrul III. Puterea de cumpărare mai redusă a dus la diminuarea volumului comerțului și serviciilor cu aproximativ 4,4%, iar turismul, restaurantele și hotelurile au înregistrat scăderi de peste 9%.
Pe fondul incertitudinii, românii devin mai prudenți, amână achizițiile mari, reduc cheltuielile și cresc depozitele bancare. Economiile în lei au avansat cu 3,9%, iar cele în valută cu 15,7% față de noiembrie 2024.
Indicatorul de încredere a consumatorilor a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai slabe niveluri din ultimii ani. Piața muncii dă prime semne de răcire, numărul salariaților scăzând ușor, iar cererea de forță de muncă se reduce treptat. Rata șomajului rămâne la 5,9%, dar ritmul de creștere a salariilor în sectorul privat începe să se tempereze.
Singura veste bună vine din comerțul exterior, care aduce unul dintre puținele semnale pozitive. Deficitul comercial s-a diminuat cu aproape 19%, susținut de exporturi mai mari în agricultură, energie și industria auto și de scăderea importurilor, pe fondul cererii interne slabe.
BNR anticipează că o reducere semnificativă a inflației ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2026, când se vor estompa efectele scumpirilor la energie și ale majorărilor de taxe. Până atunci, economia României va traversa o perioadă de creștere modestă, cu inflație ridicată și dobânzi mari.
