Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat vineri că România va pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a Planului de Redresare şi Rezilienţă, „din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii trecuţi”.
Dragoş Pîslaru a precizat că a primit evaluarea Comisiei Europene referitoare la această cerere de plată. Conform declaraţiilor ministrului, ţara a reuşit să recupereze „350,7 milioane euro din sumele iniţial suspendate”, însă va pierde „458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în trecut”.
Oficialul a amintit că această cerere a fost depusă pe 15 decembrie 2023, moment în care reformele aferente „ar fi trebuit să fie deja finalizate corect”.
„Mai târziu, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, deoarece mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. România a beneficiat apoi de o perioadă de corectare şi a transmis argumente suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a explicat Dragoş Pîslaru, vineri, printr-o postare pe Facebook.
De ce s-au pierdut banii
Ministrul fondurilor europene a menționat în primul rând reforma pensiilor speciale, „un dosar complex, care a suferit şase amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul stabilit cu Comisia să fie depășit cu mult”.
În legătură cu acest jalon, descris de Dragoş Pîslaru ca fiind „cea mai importantă victorie” din cererea de plată 3, România recuperează 166 milioane de euro din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial.
Referitor la jalonul privind AMEPIP şi guvernanţa companiilor de stat, ministrul a precizat că ţara a reuşit să recupereze 132 de milioane de euro.
În schimb, în ceea ce priveşte jalonul referitor la companiile de stat din sectorul energetic, România recuperează 48 de milioane din sumele suspendate inițial, dar pierde 180 de milioane de euro, potrivit declaraţiilor lui Dragoş Pîslaru.
În cazul jalonului referitor la companiile de stat din transporturi – cum ar fi CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex şi CFR Călători – România recuperează 4,5 milioane de euro din sumele suspendate iniţial, însă pierde 15,4 milioane de euro.
„Acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat o parte semnificativă a banilor alocaţi. În schimb, acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special la companiile de stat, România a rămas cu pierderi substanţiale”, a adăugat Dragoş Pîslaru.
El a reclamat că „nu poţi cere fonduri europene şi, în acelaşi timp, să menţii în conducerea companiilor de stat persoane numite de partid, considerate inteligente”, precum şi că „nu poţi solicita încredere de la Bruxelles, în timp ce la Bucureşti doar mimezi un proces de selecție bazat pe profesionalism”.
Cine consideră ministrul că este de vină
Dragoş Pîslaru susţine că responsabilitatea pentru pierderea acestor sume revine „fiecăruia dintre politicienii care, la fiecare ocazie, au amânat sau anulat orice demers de reformă reală, de teamă să nu-şi piardă privilegiile”.
„Fiecăruia dintre politicienii care şi-au numit în conducerea companiilor de stat apropiaţi – amante, fraţi, nepoţi – în loc de profesionişti integri. Fiecăruia dintre politicienii care au văzut bugetul de stat ca o oportunitate de îmbogăţire personală, şi nu ca o datorie faţă de cetăţeni. Fiecăruia dintre politicienii care aleg să blocheze modernizarea României prin moţiuni de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă oprirea risipei banilor publici”, a adăugat el, făcând referire la moţiunea depusă de PSD‑AUR împotriva Guvernului Bolojan.
Este de vină, a mai spus Dragoş Pîslaru, „fiecăruia dintre politicienii care fug de banii europeni deoarece aceştia îi obligă să conducă ţara spre direcţia benefică pentru români, nu în…”.
