Conform informațiilor Eurostat difuzate miercuri, 21 octombrie, deficitul bugetar al României a atins 9,2% din PIB în al doilea trimestru al lui 2026, după corecție sezonieră, comparativ cu 5,5% în primul trimestru. Avansul a fost de 3,7 puncte procentuale.
Dezastruul a depășit și pragul de 7,7% din PIB înregistrat în al doilea trimestru al lui 2025, cu 1,5 puncte procentuale.
România, liderul deficitului în Uniunea Europeană
În al doilea trimestru al lui 2026, cele mai pronunciate deficituri bugetare corectate sezonier au fost semnalate în România (9,2% din PIB), Ungaria (7,2%), Polonia (5,9%), Belgia și Bulgaria (câte 5,3%) și Franța (5,1%).
Media Uniunii Europene s-a situat la 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro deficitul a पहुंचat 3,3% din PIB.
Prin urmare, România a înregistrat un deficit cu 5,7 puncte procentuale deasupra mediei UE și cu două puncte procentuale peste Ungaria, țara de pe locul doi.
Cum se raportează deficitul de 9,2% la ținta anuală de 6%
Cifra de 9,2% publicată de Eurostat reflectă deficitul din al doilea trimestru, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. Aceasta nu reprezintă deficitul cumulat al primelor șase luni, nici deficitul raportat la PIB-ul anual.
Obiectivul de aproximativ 6% din PIB pentru sfârșitul anului se referă la deficitul întregului exercițiu bugetar.
Separat, Ministerul Finanțelor publică execuția bugetară în sistem cash, care evidențiază în principal încasările și plățile efective, spre deosebire de metodologia europeană ESA, bazată pe principiul contabilității de angajamente.
Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul cash după primele șase luni din 2026 era de 41,03 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB, comparativ cu 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB în primul semestru al lui 2025.
După primele nouă luni, deficitul cash a ajuns la 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB în perioada similară din 2025.
Astfel, execuția cash indică o diminuare a deficitului față de anul trecut, în timp ce datele trimestriale Eurostat arată o degradare a soldului ajustat sezonier între primele două trimestre ale lui 2026.
Diferența dintre cei doi indicatori provine din metodologia de calcul și din perioadele de referință. Prin urmare, nivelul de 9,2% din PIB în al doilea trimestru nu implică automat depășirea țintei anuale de 6%.
Datele trimestriale Eurostat sunt provizorii și pot fi revizuite. De exemplu, estimarea pentru primul trimestru din 2026 a fost corectată de la 3,6% din PIB în iulie la 5,5% în seria publicată în octombrie.
Economia a încetinit, salariile reale au scăzut, iar firmele sunt sub presiune
Consolidarea bugetară s-a desfășurat într-un context economic complicat.
Potrivit datelor INS publicate la 9 octombrie, economia României a stagnat în al doilea trimestru al lui 2026 față de trimestrul anterior. În primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,6% comparativ cu perioada similară din 2025, pe seria brută.
Scăderea consumului a fost unul dintre factorii cheie ai evoluției economice.
Puterea de cumpărare a salariaților a fost afectată de inflație. În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. În august, scăderea anuală s-a atenuat la aproximativ 0,5%, dar era deja a paisprezecea lună consecutivă de diminuare a salariului real.
Și pensionarii au resimțit efectele creșterii prețurilor. Datele INS arată că indicele pensiei medii reale în al doilea trimestru al lui 2026 a fost de 98,1% față de trimestrul precedent, echivalentul unei scăderi de aproximativ 1,9% a puterii de cumpărare în acest interval.
Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 4.782 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, în creștere cu 4,85% față de aceeași perioadă din 2025.
Pe piața muncii, o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor INS indică o reducere de peste 64.000 a numărului de salariați în iunie 2026 față de iunie 2025.
Facturi neplătite și finanțarea investițiilor publice
O categorie distinctă de cheltuieli o reprezintă obligațiile de plată aferente investițiilor publice.
La 10 septembrie, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea fondurilor disponibile pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 11 septembrie, depunerea unor noi solicitări de transfer a fost suspendată în așteptarea suplimentării bugetului.
La 19 octombrie, Ilie Bolojan a declarat că în cadrul programului exista facturi în sold de 2,4 miliarde de lei, care ar putea fi achitate prin rectificare și redistribuirea fondurilor disponibile. Nu toate aceste facturi reprezintă neapărat arierate, respectiv obligații de plată cu scadența depășită.
În sectorul transporturilor, valoarea contractelor semnate depășește 30 de miliarde de euro, potrivit declarațiilor lui Bolojan, în condițiile unui buget anual mediu pentru investiții de aproximativ 6 miliarde de euro.
Contractele sunt multianuale, astfel că valoarea lor totală nu reprezintă datorii scadente în 2026. Nu toți banii aferenți acestor contracte trebuie plătiți în acest an, deoarece contractele au termene multiple de plată.
PNRR și SAFE: sume de încasat și cheltuieli de finanțat
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor din 16 octombrie, România încasase 13,27 miliarde de euro din PNRR, iar alte 6,43 miliarde de euro erau aferente ultimelor două cereri de plată.
La sfârșitul lunii septembrie, veniturile din granturi PNRR însumau 22,27 miliarde de lei, față de plăți de 27,19 miliarde de lei. Diferența era de 4,92 miliarde de lei, reprezentând un decalaj între încasările și cheltuielile raportate până la acea dată, nu o pierdere definitivă de fonduri.
Separat, România are alocată prin programul european SAFE o finanțare sub formă de împrumuturi de aproximativ 16,68 miliarde de euro. Prefinanțarea primită în august a fost de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar plățile aferente programului în primele nouă luni s-au ridicat la 6,34 miliarde de lei.
Aceste sume nu pot fi adunate direct la deficitul bugetar, deoarece reprezintă categorii diferite: angajamente multianuale, fonduri de încasat, împrumuturi și plăți deja efectuate.
În prezent, datele publice disponibile nu permit stabilirea unei valori totale certe a facturilor neachitate, a plăților amânate și a altor obligații bugetare transferate în exercițiile următoare.
Potrivit strategiei de finanțare a Ministerului Finanțelor, necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este de aproximativ 278,5 miliarde de lei. Suma include atât finanțarea deficitului bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență, estimată la circa 150,7 miliarde de lei.
