Studiul realizat de organizația Beyond Fossil Fuels și reluat de Euronews arată că statele membre ale UE se pregătesc să adauge aproape 60 GW de noi capacităţi de producţie pe bază de gaz natural. Conform autorilor, astfel de proiecte ar putea absorbi anual cam 28 miliarde m³ de gaz și ar prelungi dependenţa Europei de importurile de combustibili fosili pentru următoarele decenii.
Perimetrul Neptun Deep / Sursa foto: Romgaz
Raportul este publicat într-un moment în care preţurile gazelor au înregistrat o creștere semnificativă în urma conflictului Iran‑Statele Unite, iar rezervele europene erau deja sub nivelurile obișnuite ale anilor trecuţi. Autorii avertizează că consumatorii şi firmele continuă să suporte costuri ridicate pentru energie, iar investiţiile în noi centrale pe gaz ar putea accentua vulnerabilitatea la eventuale şocuri de preţ.
România, un caz analizat în detaliu
Documentul semnalează România ca unul dintre statele în care intervenţia publică în sectorul gazelor naturale influenţează orientarea politicilor energetice. Se subliniază proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, realizat de Romgaz și OMV Petrom, care, conform estimărilor, va dubla producţia de gaze a ţării odată cu intrarea în exploatare. Raportul menţionează și centrala pe gaz de la Mintia, care ar deveni cea mai mare din Uniunea Europeană. Analiza ridică totuşi semne de întrebare privind rentabilitatea pe termen lung a acestor investiţii, având în vedere obiectivele Europei de reducere a emisiilor şi creşterea ponderii energiei regenerabile.
Gazul – între siguranţa energetică şi riscul economic
Susţinutorii noilor centrale susţin că acestea sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii sistemului energetic în perioadele în care producţia din surse regenerabile este variabilă. Pe de altă parte, criticii argumentează că investiţiile masive în gaz pot deveni active scumpe înainte de sfârşitul duratei lor de viaţă economică. Ei propun soluţii bazate pe stocarea energiei în baterii, digitalizarea reţelelor şi flexibilizarea consumului, considerând că acestea ar putea oferi alternative mai ieftine şi mai puţin dependente de importurile de combustibili fosili.
Europa caută o nouă direcţie energetică
Studiul solicită liderilor europeni să pună în aplicare o strategie clară de reducere a dependenţei structurale de petrol şi gaze, concomitent cu accelerarea investiţiilor în surse regenerabile, capacităţi de stocare şi infrastructură electrică. Deşi Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru consolidarea securităţii energetice, autorii consideră că aceste iniţiative nu merg destul de departe pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea pieţelor de combustibili fosili.
