Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas, a anunţat luni că Strâmtoarea Ormuz este „în afara responsabilităţilor NATO„, dar că se consultă cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru asigurarea libertăţii de navigaţie în această rută maritimă, conform informaţiilor agenţiilor EFE, Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Poziţia UE
„Am contactat NATO anterior, însă, de fapt, această zone se situează în afara domeniului de acţiune al NATO… Nu există state membre NATO în strâmtoarea Ormuz”, a declarat Kallas în ajungerea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE.
Kallas a menţionat că UE continuă operaţiunea navală „Aspides” în regiune şi că „există state membre disponibile să contribuie, fie la o coaliţie voluntară, fie la operaţiunea propriu-zisă”, dar a precis că zona „rămâne în afara teritoriilor acoperite de NATO”.
Diplomata europeană a arătat că este necesar „să se stabilească exact ce sunt dispuse să facă statele membre în Strâmtoarea Ormuz”.
Una dintre problemele pe care miniştrii le vor discuta luni – a spus Kallas – este posibilitatea de a modifica mandatul Operaţiunii Aspides, actualmente o misiune destinată să protejeze navele comerciale în Marea Roşie şi Golful Aden.
„Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să se angajeze efectiv în această misiune; dacă vrem să garantăm siguranţa în regiune, cel mai simplu ar fi să folosim operaţiunea deja prezentă şi să o ajustăm uşor. Se discută, de asemenea, despre o coaliţie voluntară în acest sens”, propusă de Franţa, a adăugat ea.
Între timp, politicianul estonian a declarat că a discutat cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, privind posibilitatea iniţierii unei acţiuni similare cu cea din Marea Neagră pentru exportul de cereale din Ucraina, deoarece „blocarea Strâmtorii Ormuz reprezintă o ameninţare serioasă pentru aprovizionarea cu petrol şi energie a Asiei”.
„Dar afectează şi fertilizantii. Şi dacă există o deficit de fertilizanti anul acesta, vom avea şi o deficit de alimente anul viitor, în special în Africa”, a comentat ea.
Kallas a accentuat că este crucial ca atenţia acordată Orientului Mijlociu „să nu defocaseze atenţia de la Ucraina, ca interesul să nu scadă acolo” şi a evaluat că relaxarea sancţiunilor asupra petrolului rus, sugerată de SUA, constituie „un precedent periculos, deoarece în prezent avem nevoie ca Rusia să dispună de mai puţini bani pentru a finanţa războiul”.
„Este clar că toate aceste teatre de securitate sunt strâns interconectate în ceea ce priveşte resursele necesare în Ucraina sau în Orientul Mijlociu”, a concluzionat ea.
Declaraţiile lui Trump
Preşedintele american Donald Trump a avertizat duminică că NATO se va confrunta cu un viitor grav dacă ţările aliate nu vor oferi sprijin pentru permiterea trecerii navelor prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o ca răspuns la atacurile SUA.
Trump a spus, într-un interviu acordat Financial Times şi citat de AFP, că NATO riscă un viitor „foarte sumbru” dacă partenerii americanii nu îl ajută să deblocheze Strâmtoarea Ormuz.
„Este firesc ca cei care beneficiază de această rută să contribuie pentru a asigura că nu se produc incidente acolo”, a declarat preşedintele SUA, reamintind că Europa şi China sunt puternic dependente de petrolul din Golful Persic, Spre deosebire de Statele Unite.
„Dacă nu răspund sau răspunsul este negativ, cred că acest lucru va avea consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO”, a adăugat el.
În acelaşi interviu, Donald Trump a anunţat că vizita sa de stat în China, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Xi Jinping între 31 martie şi 2 aprilie, ar putea fi amânată dacă Beijingul nu va acorda asistenţa SUA pentru redeschiderea strâmtorii.
„Cred că şi China ar trebui să contribuie, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare”, a estimat preşedintele american.
Trump a adăugat că ar dori să primească un răspuns din partea chinezilor înainte de summitul planificat la sfârşitul lunii. „Ne-ar plăcea să ştim acest lucru înainte de acel moment. Este mult (două săptămâni)”, iar în caz contrar „am putea amâna” vizita, a subliniat el, fără a specifica duration.
Reacţii internaţionale
Preşedintele american Donald Trump a cerut în weekend aliaţilor săi să intervină pentru asigurarea securităţii navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de hidrocarburi, în timp ce forţele iraniene continuă atacurile asupra acestei căi esenţiale, pe fondul războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului, care a intrat deja în a treia săptămână, relatează Reuters luni.
Trump a declarat că administraţia sa a contactat deja şapte ţări, dar a refuzat să le identifice. Totuşi, într-o postare anterioară pe reţele, şeful statului american a spus că speră ca Franţa, China, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit şi alte state să se alăture.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, un coridor maritim îngust între Iran şi Oman, perturbând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, în cea mai severă perturbaţie din istorie.
Reuters a însumat reacţiile unor ţări la apelul Washingtonului de a trimite nave în regiune:
Japonia
Japonia nu are în prezent intenţia de a desfăşura nave militare pentru escortarea navelor în Orientul Mijlociu, a declarat luni şefă executivului din ţară, Sanae Takaichi.
„Nu am luat nicio decizie cu privire la trimiterea navelor de escortă. Analizăm continuu ce poate face Japonia pe cont propriu şi ce este posibil în cadrul legal”, a spus Takaichi în parlament.
Prim-ministrul Japoniei are programată o călătorie săptămâna aceasta la Washington pentru discuţii cu Donald Trump, iar pe agenda reuniunii figurează şi criza din Strâmtoarea Ormuz.
China
China a cerut luni încetarea escaladării tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz şi oprirea operaţiunilor militare din zonă, fără a clarifica dacă va participa la o potenţială coaliţie internaţională pentru escortarea navelor, potrivit EFE.
Întrebat despre apelurile Washingtonului pentru contribuţii sporite la securitatea rutelor maritime, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat că situaţia din strâmtoare şi apele învecinate a devenit „tensionată” recent, afectând drumurile internaţionale de marfă şi energie şi subminând stabilitatea regională şi globală.
Purtătorul de cuvânt a îndemnat „toate părţile” să înceteze imediat acţiunile militare, să evite escaladarea şi să prevină ca instabilitatea regională să afecteze mai mult economia globală.
Întrebat dacă Beijingul a primit vreo cerere din partea SUA de a se alătura coaliţiei şi dacă va trimite nave în zonă, Lin a evitat un răspuns direct, limitându-se să spună că China menţine contact cu „toate părţile relevante” şi se angajează să contribuie la reducerea tensiunilor şi la detensionare.
Australia
Australia nu va trimite nave militare pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru din guvernul de la Canberra.
„Nu vom trimite nicio navă în Strâmtoarea Ormuz. Ştim cât de importantă este, dar nu ni s-a cerut sau nu suntem invitaţi să contribuim”, a spus Catherine King, membru al cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public ABC.
Coreea de Sud
„Vom menţine o comunicare strânsă cu SUA pe această problemă şi vom lua o decizie după o analiză amănunţită”, a反应at duminică biroul preşedinţiei de la Seul.
Potrivit Constituţiei Coreei de Sud, desfăşurarea de trupe în străinătate necesită aprobarea parlamentului, iar liderii opoziţiei au declarat că或ice trimitere de nave de război în strâmtoare ar necesita consimţământul legislativului.
Regatul Unit
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii pentru a înceta perturbarea navigaţiei globale, a declarat duminică un purtător de cuvânt de la Downing Street.
Starmer a abordat această problemă şi cu prim-ministrul canadian Mark Carney, iar cei doi au convenit să continue consultaţiile privind conflictul din Orientul Mijlociu într-o reuniune planificată luni, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Uniunea Europeană
Miniştrii de externe ai ţărilor UE vor discuta luni consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, dar nu este vorba despre extinderea rolului ei pentru a include şi strâmtoarea blocată, spun diplomaţi şi oficiali.
Misiunea Aspides a UE a fost creată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile miliţiei houthi din Yemen în Marea Roşie.
Germania
Misiunea Aspides – denumită după cuvântul grecesc „scuturi” – nu este eficientă nici măcar în îndeplinirea sarcinii sale actuale, a observat duminică ministrul de externe german, Johann Wadephul.
„Prin urmare, sunt foarte sceptic că extinderea sistemului Aspides până la Strâmtoarea Ormuz ar oferi o securitate mai mare”, a afirmat el într-un interviu pentru televiziunea publică ARD.
Regatul Unit nu trebuie să sprijină întotdeauna orice intervenţie a SUA, declară un ministru britanic
Regatul Unit nu este obligat să susţină în mod constant fiecare acţiune pe care SUA o declanşează, a declarat luni ministrul britanic al muncii şi pensiilor, Pat McFadden, după ce preşedintele american Donald Trump avertizase că NATO se va confrunta cu un viitor sumbru dacă aliaţii nu vor ajuta la deblocarea strâmtorii Ormuz, potrivit EFE.
„Există întotdeauna prea multă retorică la această preşedinţie” americană, a remarcat McFadden într-o intervenţie la postul de radio Times, comentând avertismentul lui Donald Trump.
Ministrul britanic a adăugat că, în ciuda acestei retorici, există „o relaţie bună şi strânsă între Regatul Unit şi Statele Unite”. „Sunt încrezător că aceasta va continua. Comunicăm constant”, a spus el.
Dar acest lucru nu implică „că trebuie să sprijinim întotdeauna fiecare intervenţie şi fiecare mişcare pe care SUA decide să o întreprindă”, a subliniat Pat McFadden.
Într-un interviu acordat duminică ziarului Financial Times, Donald Trump a reiterat că îi pare „logic ca cei care beneficiază de această zonă să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, considerând că Europa şi China sunt foarte dependente de petrolul din Golful Persic, Spre deosebire de SUA.
„Dacă nu va fi niciun răspuns sau dacă va fi negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a avertizat el.
Blocarea strâmtorii de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA şi Israelului asupra teritoriului său, a dus la o creştere semnificativă a preţului petrolului, care a depăşit 100 de dolari pe baril.
Barilul de ţiţei Brent pentru livrare în luna mai a început săptămâna cu o creştere de 1,40% şi se tranzacţiona luni la peste 104 dolari.
