Conform informațiilor din The Guardian, structura face legătura între Khasan, aflat în extremul est al Rusiei, și Tumangang din Coreea de Nord, traversând râul Tumen. Această zonă de frontieră este caracterizată prin o populație redusă și o distanță considerabilă de coastă, râul reprezentând ultimii kilometri ai delimitării teritoriale înainte de ocean.
Eforturile de demarare a trecerii frontierei sunt aproape finalizate. Deși Coreea de Nord a terminat deja construcțiile necesare, inclusiv facilitățile de carantină și punctul vamal, pentru a respecta termenul de deschidere prevăzut pe 19 iunie, partea rusă a întârziat execuția lucrărilor, neexistând, de moment, o dată oficială pentru reluarea fluxurilor.
Proiectul de construcție a podului a fost recunoscut atât de către guvernul rus, cât și de cel nord-coreean, cu argumentul că acesta va favoriza dezvoltarea turismului și a schimbului comercial. Totodată, agenția de presă de stat din Coreea de Nord, KCNA, a subliniat că această infrastructură va facilita „deplasarea persoanelor, turismul și circulația mărfurilor” între cele două state.
Un canal logistic cu caracter militar ascuns
Totuși, o investigație lansată de Truth Hounds, un grup ucrainean dedicat drepturilor omului și publicată de Guardian, indică faptul că scopul principal al acestui pod ar putea fi crearea unui coridor logistic pentru uz militar, ascuns, în loc de simpla susținere a comerțului.
Conform lui Nazar Myhun, coordonatorul cercetării prin metode open-source la Truth Hounds, o concluzie fundamentală este că utilizarea drumurilor este mult mai discretă față de rețelele feroviare în fața supravegherii prin satelit – tehnologie folosită de Occident pentru monitorizarea acțiunilor Rusiei și Coreei de Nord.
Această nouă arteră rutieră peste râul Tumen este situată în apropierea Podului Prieteniei, care constituie actualul și unic punct de legătură feroviar între cele două națiuni.
Infrastructura include o helistoar
El a menționat că rețelele rutiere ale celor două țări sunt mult mai vaste decât cele de șine, ceea ce îngreunează monitorizarea lor globală. În plus, procesele de încărcare și descărcare ale autotragourtelor sunt mult mai rapide decât la trenuri, care rămân vizibile sub sateliți pentru perioade mai lungi.
Podul peste râul Tumen are o lungime de circa 1 km și o lățime de șapte metri (cu două benzi), făcând parte dintr-un sistem de traversare mai amplu, de 4,7 km, ce cuprinde și drumurile de acces. Analizele prin imagine satelitară au dezvăluit, de asemenea, diverse structuri de sprijin pe partea rusă, printre care și o platformă dedicată aterizării elicopterelor.
