Fixarea la plafon a prețurilor finale pentru energie și gaze, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici din România, a impus o povară enormă bugetului de stat și s-a dovedit a fi slab fundamentată și prost pusă în practică, conform declarațiilor lui Alessio Menegazzo, country manager și CEO al Public Power Corporation (PPC) în România, în fața presei românești de la Helsinki.
„Cunoașteți foarte bine mecanismul de sprijin care a durat patru ani, unul dintre cele mai complicate și fără baze solide, care a generat o dificultate majoră. Am avut patru ani cu prețuri plafonate, iar la sfârșitul acestui interval nu s‑a întâmplat nimic. Așteptarea legitimă a cetățenilor este că, în decursul acestor patru ani, să înțelegem problema și să adoptăm măsuri, reglementări în materie de design al pieței, pentru a o face mai lichidă și mai puțin vulnerabilă la fluctuații. Nicio acțiune nu a fost realizată”, a precizat Alessio Menegazzo la cel mai important eveniment al sectorului electric din Europa, Power Summit 2026, la Helsinki, organizat de Eurelectric pe 3‑4 iunie, la care a participat și un reporter Mediafax. Eurelectric reprezintă interesele colective ale sectorului european de energie electrică, reunind peste 3.500 de companii membre.
În clar, directorul PPC a amintit de sumele considerabile prefinanțate de furnizori în cadrul schemelor de plafonare, restanțe de miliarde pe care statul trebuie să le achite.
„A fost o schemă extrem de costisitoare. România suportă în continuare o parte substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile plătite de stat furnizorilor). Din cauza acestei scheme, noi încă nu am fost remunerați (statul are datorii foarte mari față de furnizori). Cred că este un exemplu evident al modului greșit în care nu se elaborează o politică publică. Inițiativa a pornit dintr‑o nevoie legitimă de a rezolva o problemă, dar implementarea și execuția au fost departe de orice standard acceptabil pentru o țară modernă – iar România este una modernă. Lipsa dezbaterii publice pe această temă arată că s‑a decis fără consultare, pe baza unor idei și opinii personale”, a explicat Menegazzo.
De asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Helsinki, Volker Raffel, CEO al E.ON România și președinte al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a răspuns la întrebările jurnaliștilor privind nivelul sumelor plătite de stat și costurile suportate de furnizori din cauza dobânzilor la creditele bancare contractate pentru a acoperi plățile către producători și taxele neamânabile.
„Din păcate, situația decontărilor rămâne blocată. Sperăm că ANRE va debloca procesul, dar încă nu avem certitudinea. Mai avem de recuperat încă doi ani de sume. În prezent nu mai acumulăm noi plăți, însă vorbim despre sumele din 2024‑2025 și trebuie să încheiem acest capitol pentru a rămâne competitivi în viitor”, a declarat Volner Raffel în cadrul discuției cu presa românească specializată.
„Cam 40 % au fost decontate prin ordonanță – avans cu întârziere”
Șeful E.ON România a menționat că statul mai are de virat câteva sute de milioane de lei.
„Conform datelor ACUE, cererile totale au atins 9,5 miliarde lei. Din această sumă, aproximativ 40 % au fost decontate prin ordonanță – denumită avans, deși a sosit cu întârziere. Aceste 40 % au fost încasate conform prevederilor legale, dar restul, aproape 6 miliarde, rămâne blocat total. Pentru sectorul nostru, vorbim de circa 700 de milioane lei. Este vorba atât de energie, cât și de gaze, însă la gaze plafonul nu a fost nepotrivit, așa că nu am acumulat datorii; în cazul nostru vorbim de decontări la energie electrică”, a explicat Volker Raffel.
Interogat de Mediafax pentru a estima dobânzile acumulate de industrie în urma creditelor bancare contractate, președintele ACUE a indicat o sumă de ordinul sutelor de milioane lei anual.
„Exact așa este. Banii pe care i‑am plătit producătorilor, statului, ANAF‑ului etc., trebuie să fie repartizaţi conform legii. Pentru a putea face aceste plăţi, am recurs la credite. Orice operator din sector, care solicită un credit în România, plăteşte ROBOR plus o marjă negociată”, a subliniat conducătorul E.ON România.
Astfel, conform calculelor lui Volker Raffel, la o rată a dobânzii de 8‑9 % efectivă, pentru cele 6 miliarde lei lipsă, ar însemna aproximativ 600 de milioane lei dobândă pe an, la nivelul întregii industrii.
„Este o povară financiară considerabilă în comparație cu concurenții care nu au această obligație, deoarece nu au participat la sprijinul populației în criza energetică”, a concluzionat șeful E.ON România la Helsinki.
Cotele de piață ale celor doi furnizori din România
PPC, deținută în proporție de 34 % de statul grec și cea mai mare companie energetică din Grecia, activează în România din toamna 2023, când a preluat operaţiunile locale ale Enel.
PPC Energie este unul dintre principalii furnizori de electricitate și gaze naturale din România, deservind aproximativ 3 milioane de clienţi – casnici, firme și instituții – prin circa 80 de puncte de vânzare.
Pe segmentul de retail al energiei electrice, PPC ocupă al doilea loc, cu 27,01 % din piață, după Electrica Furnizare (31,75 %) și înaintea E.ON Energie România (16,22 %), conform raportului de monitorizare a pieței din ianuarie 2026 publicat de ANRE.
Este demn de menționat că E.ON a decis să continue activitatea în România, după ce oficialii au confirmat, în discuția cu reporterul Mediafax, poziția companiei în urma încetării acordului cu grupul MVM, controlat de guvernul de la Budapesta, la finalul lunii decembrie, din cauza nereușitei proceduri de autorizare de către statul român.
E.ON Energie România se numără printre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din țară, cu aproximativ 3,4 milioane de clienţi. E.ON Assist Complet este o filială regională ce oferă servicii de instalare și mentenanță a infrastructurii energetice. Divizia Delgaz, responsabilă de gaz și energie, nu a făcut parte din acordul neterminat.
Sumele aflate la ANRE în proces de validare
Este important de reamintit că sumele cheltuite de stat pentru a acoperi diferența dintre prețul plafonat și cel contractat de consumatori reprezintă sub‑unul‑procent din totalul cererilor transmise de furnizori pentru validare către ANRE, conform informațiilor exclusive ale Mediafax.
Restanțele statului față de furnizori se ridică la miliarde de lei, în timp ce plățile efectuate în 2026 însumează doar câteva zeci de milioane.
Acestea sunt sumele pe care statul trebuie să le vireze furnizorilor, aceștia având încasat de la consumatori facturi la prețuri plafonate în loc de tarifele contractuale.
Diferențele de preț sunt transmise de furnizori către ANRE, care, odată validate, le direcționează spre decontarea de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale (pentru consumatorii casnici) și Ministerul Energiei (pentru non‑casnici).
Conform execuției bugetului general consolidat după primele patru luni ale anului, statul a transferat către furnizori 77.540.000 lei pentru schemele de plafonare și compensare a facturilor la electricitate și gaze, atât pentru casnici, cât și pentru non‑casnici, informație publicată marţi de Ministerul Finanțelor Publice.
La finalul lunii mai, cererile depuse la ANRE pentru validare și ulterior pentru decontare de ministere însumează peste 8,86 miliarde lei, potrivit datelor Mediafax.
Suma inclusă în proiectul bugetar pentru 2026 era departe de totalul restanțelor pe care statul le avea față de furnizori în urma schemelor de sprijin începute în 2022, conform declarațiilor oficiale ale AFEER și ACUE din martie.
Legea bugetului 2026 prevede alocări de 3,75 miliarde lei pentru fonduri destinate compensării costurilor energetice când mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. Din acestea, 1,75 miliarde lei sunt destinate Ministerului Muncii pentru facturi casnice, iar 2 miliarde lei Ministerului Energiei pentru consumatorii non‑casnici.
Conform execuției bugetului general consolidat din 2025, statul a plătit în total 3,85 miliarde lei, dintre care 2,92 miliarde lei către Ministerul Muncii (casnici) și 931,32 milioane lei către Ministerul Energiei (non‑casnici).
Dacă se menține ritmul actual, în 2026 statul ar putea plăti doar 232,5 milioane lei.
Schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică a încetat la 31 iunie anul trecut, dată de la care a început acordarea de ajutoare…
