SUA și Israelul au vizat de mai multe ori obiectivul nuclear, crescând semnificativ riscul de poluare radioactivă dincolo de granițele Iranului. Singura instalație nucleară funcțională din Iran, centrala de la Bushehr, a fost ținta unor agresiuni repetate în timpul conflictului în desfășurare dintre Israel, Statele Unite și Iran, sporind temerile cu privire la un potențial accident nuclear care ar putea fi „catastrofal” pentru toate națiunile din regiunea Golfului, scrie aljazeera.com.
Ultima agresiune contra instalației a avut loc sâmbătă, după ce proiectile au lovit o poziție în apropierea centralei, ucigând un gardian și cauzând deteriorări unei construcții aflate în imediata vecinătate, potrivit Organizației de Energie Atomică a Iranului (AEOI), autoritatea de stat.
Într-o declarație în care a denunțat agresiunea, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că complexul de la Bushehr a fost „bombardat” de patru ori începând cu declanșarea ostilităților, pe 28 februarie. El a criticat ceea ce a numit „indiferența” față de siguranța nucleară manifestată de Statele Unite și Israel.
Specialiști în domeniul nuclear și autoritățile regionale au avertizat de mult timp cu privire la distrugerile masive pe care le-ar putea provoca bombardarea Bushehrului, afectând nu doar Iran și populația sa, ci și țările limitrofe.
Iată ce este de știut despre centrală și de ce integritatea acesteia este crucială:
Ce este centrala de la Bushehr
Centrala de la Bushehr, realizată cu sprijinul tehnic rus, este o usină nucleară aflată în orașul portuar Bushehr, care numără aproximativ 250.000 de locuitori.
Antreprenoratul a început inițial în 1975 prin firme germane, însă a fost finalizat în 2011 de către Corporația de Stat pentru Energie Atomică a Federației Ruse. Până în prezent, sute de salariați ruși sunt detașați la Bushehr, unii dintre ei fiind transferati în urma recentelor incidente.
Este prima centrală nucleară din Orientul Mijlociu cu un reactor în funcțiune. Unitatea 1 de la Bushehr livrează actualna aproximativ 1.000 MW către rețeaua electrică națională. Se anticipează că alte două unități de producție vor deveni operaționale până în 2029.
Ce s-ar întâmpla dacă Bushehr ar fi atacat
Autoritățile iraniene susțin că Bushehr a fost vizat de patru ori în cursul conflictului dintre SUA și Israel contra Iranului.
Acesta este separat de un prim atac din 28 februarie, când SUA și Israelul au inițiatcampania de lovituri, declanșând ostilitățile. Agresiunile au lovit orașul Bushehr, la câteva sute de metri de instalația nucleară.
Un atac asupra unui reactor nuclear sau a depozitelor de combustibil uzat ar duce la dispersia în aer a particulelor radioactive, în special izotopul periculos cesiu-137.
Acestea pot fi transportate pe distanțe mari de către vânt și curenți marin și pot contamina culturile, solul sau izvoarele de apă pe zeci de ani. Expunerea directă la astfel de substanțe ar cauza arsuri grave și ar majora riscul de apariție a cancerului.
Ce a spus agenția de supraveghere nucleară a ONU despre atacurile care vizează Bushehr
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de monitorizare nucleară al Națiunilor Unite, avertizează de săptămâni împotriva oricărui act de agresiune asupra instalației.
În timpul conflictului de 12 zile al Israului împotriva Iranului din anul trecut, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avertizat Consiliul de Securitate al ONU că un atac israelian asupra centralei de la Bushehr poate declanșa o catastrofă regională.
Lovirea directă a instalației, care stochează cantități masive de material nuclear, ar putea „genera o eliberare extinsă de radioactivitate”, cu „efecte devastatoare” dincolo de teritoriul iranian, a declarat Grossi, cerând „maximă prudență”.
Un atac asupra liniilor electrice care alimentează Bushehr, esențiale pentru menținerea sistemului de răcire, ar putea duce la topirea nucleului reactorului și la o scurgere radioactivă, a adăugat el. Ar fi necesare ordine de evacuare pe o rază de câteva sute de kilometri în jurul zonei, cu extindere în țările învecinate.
El a menționat că autoritățile trebuie, de asemenea, să administreze iod persoanelor expuse și să restrâng aprovizionarea cu alimente datorită unui risc de contaminare. Zonele extinse în afara zonelor de pericol imediat ar trebui, de asemenea, monitorizate pe o rază de sute de kilometri.
Grossi, după ultima agresiune de sâmbătă, a reiterat apelurile pentru reținere.
Care sunt riscurile contaminării apei pentru Golful Persic
Există, de asemenea, temeri ca pagubele de la Bushehr să polueze apele întregii regiuni a Golfului. Contaminarea radioactivă ar dăuna ecosistemului marin, iar adâncimea relativ mică a Golfului ar putea prelungi consecințele pe termen lung, potrivit studiilor.
Acest lucru ar afecta, de asemenea, accesul la apă potabilă. Majoritatea țărilor din Golful Persic nu se bazează pe resurse de apă subterană, ci pe stațiile de desalinizare. Însă aceste instalații nu sunt concepute pentru a elimina materialul radioactiv, iar multe dintre ele nu dețin tehnologia necesară în prezent.
Alan Eyre, de la Institutul pentru Orientul Mijlociu, a declarat pentru Al Jazeera că cercetările academice indică faptul că concentrația de material radioactiv de la Bushehr s-ar putea să nu fie suficientă pentru a declanșa un dezastru de amploarea celui de la Cernobîl, referindu-se la tragedia din 1986 din Ucraina, pe atunci parte a URSS.
„Mai gravă este însă amenințarea reprezentată de radioactivele în apă, deoarece odată ce radioactivitatea devine semnificativă în massă de apă, aceasta interzice desalinizarea”, a spus el, explicând că niveluri ridicate ar putea sistea complet procesul de desalinizare.
Anul trecut, prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a dezvăluit într-un interviu cu personalitatea media americană Tucker Carlson că un atac asupra centralei ne-ar afecta „pe toți”.
Șeicul Mohammed a spus că Qatarul, situat la aproximativ 190 km sud de Iran, a efectuat simulări ale efectelor potențiale ale unui atac asupra Bushehr. Autoritățile au concluzionat că marea ar fi „complet contaminată” și că țara ar rămâne fără apă în trei zile, a spus el.
„Fără apă, fără pește, nimic… fără viață”, a adăugat el.
Există o lege care interzice atacarea instalațiilor nucleare civile?
Da, există un cadru internațional care protejează instalațiile nucleare în timpul conflictelor. Lansarea de atacuri împotrivalor instalații energetice sau nucleare, știut că ar putea cauza pierderi masive de vieți omenești și distrugeri de mediu, constituie o crimă de război.
Articolul 56 (Protocolul I) al Convențiilor de la Geneva interzice atacarea „lucrărilor și instalațiilor care conțin forțe periculoase”, inclusiv instalațiile cu materiale nucleare.
Părțile beligerante trebuie, de asemenea, să distinguă între instalațiile destinate civililor și țintele militare. Centrala de la Bushehr asigură energie electrică pentru consumul civil național.
Liniile directoare ale AIEA interzic, de asemenea, atacarea indiscriminată a unei instalații nucleare. Acestea stabilesc că statele trebuie să evite lovirea fizică a reactorilor și a combustibilului stocat, să asigure protecția personalului, să mențină alimentarea cu energie pentru a preveni topirea nucleului și să aibă sisteme de monitorizare a radiațiilor.
A fost reacția Occidentului mai discretă în comparație cu cea privind Zaporojie din Ucraina?
Sâmbătă, Araghchi din Iran a criticat puterile occidentale pentru că nu au abordat pericolele atacării Bushehrului la fel de alert cum au făcut-o în cazul centralei nucleare de la Zaporojie din Ucraina în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina.
„Vă amintiți indignarea Occidentului cu privire la ostilitățile din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie din Ucraina?”, a scris el pe platforma X. „Noroiul radioactiv va pune capăt vieții în capitalele CCG, nu în Teheran”, a adăugat el.
Rusia a atacat centrala în martie 2022 folosind blindate și artilerie, declanșând un incendiu major. Ca răspuns, Regatul Unit și Ucraina au convocat o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
ONU, SUA, UE și zeci de alte țări au emis imediat declarații de condamnare. NATO a avertizat că orice nor radioactiv care ar ajunge într-un stat membru ar activa mecanismul său de apărare colectivă.
Președintele francez Emmanuel Macron a discutat ulterior cu președintele rus Vladimir Putin despre incident și a cerut acces pentru personalul AIEA în zona ocupată.
Uniunea Europeană nu a emis un comunicat în acest caz cu privire la atacurile asupra Bushehr. Rusia, care are numeroși angajați acolo, a emis în final o declarație exprimând îngrijorarea și „condamnând ferm atrocitatea”.
Ce accidente nucleare au avut loc în trecut
Reactoarele de la Fukushima, în Japonia, au suferit topirea în urma unui cutremur din 2011.
Aproximativ 160.000 de persoane au fost mutate din zone pentru a se proteja de radiații. Un caz de deces din cauza cancerului pulmonar a fost înregistrat în urma unei activități de curățenie efectuată ulterior, în 2018. Cu toate acestea, stresul evacuării, traumele și perturbările generale din perioada dezastrului au condus la mii de decese indirecte.
În catastrofa…
