UPDATE Urnele se deschid la ora 09:00, ora României
Localele electorale funcționează între 08:00 și 18:00, ora locală (09:00 – 19:00, ora României).
Numerele cheie ale serii sunt anticipate în jurul orei 19:00, ora României. Vor reprezenta doar estimări, nu rezultatele finale oficiale. Primele date parțiale apar după ora 20:00.
O mică parte votează, dar toată țara urmărește alegerile
Aproximativ 6% din cetățenii Germaniei locuiesc în cele două landuri care votă duminică. De obicei, aceste alegeri ar avea o rezonanță doar regională. Însă acum ele reprezintă o verificare esențială pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în cadrul formațiunii sale. Scrutinul poate fi decisiv pentru trajectoria sa politică, într-un context în care încrederea în cancelar și în CDU a scăzut semnificativ.
Tensiunea a crescut după scrutinul din Saxonia-Anhalt, din 6 septembrie. Acolo, AfD a acumulat aproape 44% din sufragii, în timp ce CDU a scăzut la circa 17%, unul dintre cele mai dure rezultate din trecutul recent al formațiunii. Merz a admis atunci că rezultatul a cutremurat CDU „din baza sa”, dar a exclus orice retragere, precizând că renunțarea nu se află printre opțiuni.
Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU
Poziția cea mai fragilă a partidului cancelarului se află în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, un land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori.
Un sondaj INSA, preluat de Reuters, arată AfD pe prima poziție, cu 37%, urmată de foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este evaluată la 10%, Verzii la 5%, iar CDU la doar 7%. Pragul de acces în parlamentul regional este de 5%, ceea ce face ca formațiunea cancelarului să stea la doar câteva puncte de un scenariu catastrofal: eliminarea din legislativul unui land german.
AfD și-ar putea dubla sprijinul obținut la alegerile regionale din 2021, când primise 16,7%.
Pe de altă parte, un rezultat bun pentru AfD nu garantează accesul la guvernare. Celelalte forțe politice importante mențin politica de excludere a AfD și refuză alianțe cu formațiunea sa. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( formațiune de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, conform Reuters, iar social-democrații ar putea încerca să-și conserve puterea alături de alte partide.
Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz
În capitală, peisajul politic este altul, însă CDU riscă să-și piardă poziția de forță dominantă obținută în alegerile anterioare.
Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, lansat pe 11 septembrie, o poziționează pe Die Linke ( formațiune de stânga radicală) pe primul loc, cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Susținerea pentru AfD în Berlin este aproape dublă față de scrutinul precedent.
Alegerile din Berlin sunt marcate în special de criza locativă și scumpirea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc închiriat, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape că s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va mai avea nevoie de 211.000 de locuințe până în 2040.
CDU și SPD conduc împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie considerat și un indicator al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin.
Popularitatea lui Merz s-a prăbușit
Alegerile survin într-un moment complicat pentru cancelar. Gradul său de aprobare a scăzut în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori sub 10% în unele landuri estice.
Un sondaj INSA publicat înaintea alegerilor indica faptul că 78% dintre intervievați nu-l mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre susținătorii propriului partid.
Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul traiului, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au adus încă rezultatele așteptate.
În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele situează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( formațiunea soră din Bavaria) se încadrează între 18% și 20%.
Presiune și din interiorul CDU
Presa germană dezbate deja viitorul cancelarului. În ultima perioadă au reapărut scenarii despre o posibilă înlocuire a lui Merz. Printre numele menționate se numără Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder.
Conducerea CDU continuă oficial să îl sprijine pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania necesită mecanisme parlamentare și politice complexe.
Cu toate acestea, presa germană și europeană anticipau ca, în cazul unui eșec major duminică, să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la funcția de cancelar și la conducerea formațiunii.
Partidele din Germania, explicate
CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – formațiunea cancelarului Friedrich Merz, principala forță conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria.
SPD (Partidul Social-Democrat) – una dintre cele mai vechi formațiuni germane și principalul partid de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile lucrătorilor, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig.
Die Linke („Stânga”) – partid aflat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică la adresa capitalismului. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est.
AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de extremă dreaptă/radicală, puternic anti-imigrație și eurosceptic.
