Misiunea lui Rubio se desfășoară într-un context tensionat, dominat de planurile Washingtonului de a micșora prezența militară americană în Europa și de atitudinile imprevizibile ale președintelui Donald Trump față de NATO, pe fondul gestionării de către comunitatea internațională a consecințelor războiului din Iran și a creșterii prețurilor la energie.
Întâlnirea din Suedia constituie una dintre ultimele discuții de nivel înalt înaintea summitului NATO prevăzut pentru luna iulie în Ankara, Turcia. După această vizită europeană, Rubio își va continua agenda diplomatică în India, unde va trece prin Kolkata, Agra, Jaipur și New Delhi pentru dialoguri cu autoritățile indiene și cu omologii săi din grupul „Quad” (SUA, India, Australia și Japonia).
Conform Statelor Unite, Marco Rubio va reafirma la Helsingborg cerințele obișnuite ale Washingtonului privind „majorarea investițiilor în apărare și o distribuție mai echitabilă a sarcinilor financiare în cadrul Alianței”. În plus, oficialul american va pune accent pe problema Arcticii, pregătindu-se să discute cu partenerii NATO din circumscripția respectivă despre interesele comune de natură economică și de securitate în regiunile nordice.
Tensiuni diplomatice în jurul Groenlandei și Germaniei
Deși agenda oficială nu menționează explicit Groenlanda, deplasarea are loc în contextul în care insistențele lui Donald Trump privind preluarea acestui teritoriu danez au reaprins nemulțumiri în Europa. Trimisul special al lui Trump pentru Groenlanda, guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, a efectuat recent o vizită pe insulă.
Pe un alt front, Donald Trump a criticat public Germania, după ce cancelarul Friedrich Merz a afirmat că Statele Unite sunt „umilite” de conducerea de la Teheran și a pus la îndoială existența unei strategii clare a SUA în conflictul din Iran.
Pentagonul nuanțează retragerea trupelor din Europa
În încercarea de a liniști partenerii transatlantici, care apreciază abordarea diplomatică echilibrată a lui Rubio, liderii militari americani au oferit explicații privind reducerea efectivelor. Locotenent‑colonelul Alex Grynkewich, oficial de rang înalt în cadrul NATO, a subliniat că nu se preconizează alte plecări în viitorul apropiat, în afara celor 5 000 de soldați deja anunțați de Trump, conform AP.
În același timp, Pentagonul a precizat că această scădere nu implică retragerea forțelor deja staționate pe continent, ci anularea unor noi desfășurări planificate pentru Polonia și Germania, ca rezultat al reducerii numărului de brigăzi de luptă americane alocate Europei, de la patru la trei.
Interpelat pe această temă, vicepreședintele american JD Vance a negat că ar fi vorba despre o slăbire a flancului estic.
„Am amânat o deplasare de trupe care era programată pentru Polonia. Nu este vorba de o reducere a efectivelor, ci doar de o întârziere obișnuită în rotația personalului, lucru firește în astfel de situații”, a declarat Vance miercuri în fața presei de la Casa Albă, adăugând că strategia administrației rămâne focalizată pe susținerea „independenței și suveranității europene”.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat această abordare, descriind Polonia ca pe un „aliat model al SUA” și asigurând că măsura reprezintă doar o „amânare temporară”, cauzată de reorganizarea internă a forțelor militare.
