Starea sistemului energetic din România la începutul lunii august demonstrează cât de rapid seceta poate altera echilibrul energetic al unei națiuni.
În data de 5 august, consumul mediu din România a fost de 6.089 MW, în timp ce producția s-a înregistrat la 5.399 MW, ceea ce a generat un import net de 693 MW. Diferențele față de perioada precedentă sunt remarcabile în componenta producției: energia nucleară a contribuit cu o medie de doar 679 MW, comparativ cu 1.303 MW în aceeași zi a anului 2025, iar producția hidroelectrică a ajuns la 1.108 MW, față de 1.371 MW anul trecut.
Situația devine mult mai tensionată după prăsă, moment în care producția de energie solară încetează, iar cererea rămâne ridicată din cauza utilizării aerului condiționat.
La sfârșitul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a menționat că România ajunge să importe aproximativ 1.700 MW în momentele de vârf de seară, când consumul atinge circa 7.000 MW. Pentru acest lucru, Bucureștiul a apelat la cantități suplimentare din Bulgaria, Grecia și Ucraina.
În anumite perioade, acest deficit a crescut și mai mult. În seara zilei de 6 august, datele furnizate de Transelectrica și analizate de Mediafax indicau un consum de aproximativ 7.232 MW la ora 19:45, în condiții în care producția internă era de doar 4.991 MW. Astfel, importul net a ajuns aproape de 2.240 MW, reprezentând aproape o treime din consumul în acel moment.
Motivul pentru care Bulgaria are avantaje în timp ce România se confruntă cu dificultăți
La doar câțiva kilometri de granița cu România, realitatea energetică este complet diferită.
Centrala nucleară de la Kozlodui rămâne funcțională, în ciuda scăderii semnificative a nivelului apei în Dunăre. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat vineri că sistemul bulgar dispune de suficiente resurse (centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale și baterii) pentru a acoperi cererea internă, chiar și în cazul unui scenariu dificil la centrala nucleară Kozlodui.
Rezultatul este că Bulgaria exportă acum zilnic între 32.000 și 33.000 MWh de electricitate, un record, conform declarațiilor ministrului.
„Datorită crizei de pe Dunăre, generăm profituri suplimentare de milioane față de nivelurile normale”, a afirmat Petrova, citată de presa bulgară.
România se confruntă cu situația de a fi unul dintre beneficiarii naturali ai acestui surplus.
În seară de 6 august, volumul de energie transferat prin liniile dintre Bulgaria și România a depășit temporar pragul de 2.400 MW. Aceasta nu înseamnă că toată energia a fost cumpărată de România pentru consumul propriu – o parte poate trece prin sistemul nostru către alte țări – însă ilustrează dimensiunea coridorului energetic creat peste Dunăre.
Bulgaria a implementat o „baterie” masivă exact înainte de criză
Totuși, succesul Bulgariei nu se datorează exclusiv centralei Kozlodui.
În ultimul an, țara a investit într-un ritm accelerat în capacități de stocare a energiei.
Ministrul Iva Petrova a vorbit despre introducerea în sistem a peste 6 GW de capacități de stocare într-un an, proiecte dezvoltate cu sprijinul Planului de Redresare și Reziliență.
Potrivit directorului Electohold Trade, Martin Gheorghiev, în perioadele de vârf de cerere, bateriile bulgare ar putea furniza peste 3.000 MW pentru mai multe ore succesive.
Acest mecanism este simplu, dar extrem de profitabil în contexte precum cel actual.
În timpul zilei, când soarele este puternic, România și Grecia produc multă energie solară, ceea ce duce la scăderea prețurilor. Bateriile din Bulgaria pot achiziționa și stoca acest surplus. Când vine seara, producția solară dispare, cererea regională crește, iar țări precum România sunt nevoite să importe. Atunci, energia stocată este revândută pe piață la prețuri mult mai ridicate.
Un consultant energetic bulgar explica încă din iulie faptul că bateriile permit operatorilor din Bulgaria să achiziționeze surplusurile din România sau Grecia, să le depoziteze și să le comercializeze atunci când apare un deficit de ofertă.
Prețul energiei poate varia semnificativ în aceeași zi
Marja dintre aceste perioade de timp este foarte importantă.
Pentru ziua de 7 august, prețul mediu în România pentru ziua următoare a fost de 158,31 euro/MWh. Totuși, în anumite intervale, prețul a scăzut la aproximativ 80 euro/MWh, pentru a urca în serile de după aproape de 260 euro/MWh.
Această fluctuație este contextul perfect pentru utilizarea bateriilor: încărcarea se face când energia este ieftină și abundentă, iar descărcarea are loc atunci când prețurile și cererea cresc.
În cazul Bulgariei, acest avantaj este susținut de faptul că centrala Kozlodui asigură o furnizare constantă de energie de bază. Energia nucleară reprezintă circa 37-38% din mixul energetic bulgar, în timp ce resursele fotovoltaice pot ajunge la aproximativ 30% în orele de maximă intensitate solară, conform datelor de la Electohold Trade.
Dependența de importuri nu este o stare permanentă pentru România
Importul de electricitate nu este o problemă în sine. România face parte dintr-un sistem european interconectat și poate oscila între import și export, în funcție de nivelul de producție, consum și prețuri.
Problema actuală derivă din volumul mare al deficitului în momentele critice și de faptul că acesta este forțat de pierderea unor capacități de producție interne.
Comisia Europeană estimează că, în prezent, nu există un risc imediat pentru securitatea aprovizionării, deoarece interconectările europene permit compensarea deficitelor la nivel regional.
Totuși, seceta afectează întreg continentul. Ungaria a trebuit să reducă semnificativ producția de la centrala nucleară Paks, iar în Franța, Italia și Slovenia, temperaturile ridicate sau lipsa apei au afectat centralele energetice.
Cu cât numărul de țări care caută energie simultan este mai mare, cu atât procesul de import devine mai dificil și mai costisitor.
