Piața de retail din România a înregistrat cea mai abruptă scădere a consumului din ultimii cinci ani, conform datelor oficiale. În luna octombrie 2025, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest declin marchează o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a populației, influențată de creșterile de prețuri și de politici fiscale.
Pe segmentul produselor alimentare, scăderea a fost de 6,9%, în timp ce vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 2,2%. Comerțul cu carburanți a înregistrat o contracție de 3,4%. Aceste scăderi reflectă o reducere generalizată a consumului, care afectează atât produsele de strictă necesitate, cât și cele non-esențiale.
Factorii care contribuie la această scădere includ inflația ridicată, care erodează puterea de cumpărare, și politicile fiscale adoptate, care au majorat taxele și accizele. Aceste măsuri, menite să stabilizeze bugetul public, au efecte negative asupra consumului intern, afectând în special categoriile vulnerabile și gospodăriile cu venituri fixe.
Scăderea consumului are implicații semnificative asupra economiei naționale, deoarece consumul privat reprezintă principalul motor al creșterii economice. O scădere pe mai multe segmente de retail, inclusiv în zona alimentară, avertizează asupra unei temperări accentuate a ritmului economic în trimestrul patru al anului, cu posibilitatea ca România să intre într-o perioadă de stagnare sau creștere economică foarte redusă.
Companiile din sectorul de retail și FMCG resimt deja presiunea scăderii volumelor, ceea ce poate duce la ajustări ale strategiilor de business, inclusiv reduceri de personal și amânări ale investițiilor. Impactul se propagă și la nivel fiscal, unde o scădere în volum a vânzărilor poate eroda o parte din efectele pozitive estimate ale creșterilor de TVA și accize.
Pentru consumatori, scăderea consumului se traduce prin reduceri ale cheltuielilor, inclusiv ale celor pentru produse alimentare, electronice, mobilă și activități recreative. Presiunea financiară este considerabilă, mai ales pentru familiile cu venituri mici și medii, care trebuie să facă față unor prețuri în creștere și ratelor la credite ridicate.
În următoarele luni, evoluția retailului va continua să fie un indicator esențial al stării economiei, reflectând dinamica vânzărilor de alimente și evoluția veniturilor reale. Dacă salariile nu vor recupera rapid pierderea de putere de cumpărare, iar dobânzile nu vor intra într-o fază descendentă, presiunea asupra consumului este probabil să persiste, cu efecte directe asupra ritmului economic și asupra nivelului de trai al populației.
