Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, pregătit de guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, atrage critici chiar din rândul propriului aparat guvernamental. Organizația Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că documentul ridică întrebări grave cu privire la fezabilitatea economică și la responsabilitatea juridică a proiectului bugetar. Sindicaliștii avertizează că previziunile de bază ale proiectului ar putea fi prea pozitive, în timp ce măsurile de consolidare fiscală ar fi în mare parte suportate de cetățeni.
Critici asperse din cadrul Guvernului
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a declarat, într-un comunicat, că proiectul bugetar prezentat se bazează pe presupuneri economice contestabile.
Reprezentanții sindicatului argu că textul ridică „întrebări serioase despre realismo economic și angajamentul juridic al proiectului bugetar”, criticând modul în care Guvernul a stabilit indicatorii macroeconomici.
„Legea bugetului nu este un simplu tabel contabil și nici o demonstrație de imagine, ci principalul instrument prin care statul transformă estimările economice în obligații legale și limite reale de cheltuire a fondurilor publice. Tocmai de aceea, principala cerință a unui buget este să fie realist.
Din această perspectivă, proiectul pentru 2026 prezintă o vulnerabilitate importantă: fundamentarea macroeconomică este discutată. Guvernul elaborează bugetul pornind de la ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a funcționat recent sub prognozele oficiale, această structură bugetară pare mai degrabă un act de optimism contabil decât o proiectare responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis SAALG.
Sindicaliștii contestă scenariul economic al Guvernului
În comunicat, sindicaliștii mai arată că măsurile fiscale anticipate ar putea afecta negativ consumul privat, în timp ce strategia economică a Guvernului se bazează pe investiții și exporturi pentru a susține expansiunea economică.
Potrivit SAALG, proiectul bugetar conține o contradicție internă: deși Executivul recunoaște efectele adverse ale politicii fiscale asupra consumului, continuă să considere investițiile și exporturile ca principalele motoare ale economiei.
Sindicaliștii susțin că, în contextul economic actual al României — caracterizat prin prețuri ridicate la energie, presiuni asupra mediului de afaceri și o dependență semnificativă de fonduri europene — această combinație este greu de susținut.
„Mai grav este că proiectul bugetar prezintă o contradicție internă evidentă. Guvernul admit că măsurile de consolidare fiscală vor reduce consumul privat, dar persistă în a conta pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. În condițiile economiei românești actuale (costuri energetice mari, presiune asupra mediului de afaceri și dependență masivă de fonduri UE), această combinație pare imposibilă.
Bugetul susține că investițiile vor salva creșterea economică, dar nu arată că aceste investiții au sursele de finanțare, capacitatea administrativă și un calendar real de implementare pentru a reuși. dependența excesivă de fondurile europene poate crea incertitudini privind realizarea investițiilor publice planificate”, a comunicat SAALG.
Sindicatul acuză că populației îi revine efortul de ajustare fiscală
În analiza făcută publică, sindicaliștii afirmă că modul în care este structurat bugetul ar deplasa cea mai mare parte a costurilor ajustării fiscale asupra populației.
SAALG susține că veniturile reale ale cetățenilor ar urma să scadă pentru al doilea an consecutiv, în condițiile în care mai multe surse de venit sunt blocate, iar facilitățile fiscale nu sunt revizuite la fel.
„Din studiul proiectului rezultă că ajustarea fiscală cade în mod disproporționat asupra populației, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilitatei fiscale și a cheltuielilor bugetare nu este supusă unei reevaluări la fel de severe. Sacrificiul este cerut aproape exclusiv oamenilor.
Salariile din sectorul bugetar rămân blocate, pensiile rămân blocate, alocațiile rămân blocate, salariul minim este înghețat, iar veniturile reale ale românilor scad pentru al doilea an la rând. Premierul, care nu explică niciodată de ce renunță la venituri prin excepții și facilități, se adresează populației doar atunci când mai inventează o formulă pentru a-i cere încă un sacrifice”, a adăugat SAALG.
Avertisment despre datoria publică și costurile cu dobânzile
Reprezentanții sindicatului critică, de asemenea, nivelul în creștere al datoriei publice și cheltuielile cu dobânzile, pe care le consideră o vulnerabilitate pentru finanțele de stat.
„În forma actuală, proiectul propus de Guvernul Bolojan riscă să devină un buget al optimismului statistic și al austerității sociale, construit pe presupuneri fragede și pe sacrifice-ul populației care își vede veniturile reduse”, au precizat reprezentanții SAALG.
