În ciuda intensificării tensiunilor geopolitice începând din martie 2026, infrastructura de protecție civilă a continentului european a revenit în prim-plan. Un studiu recent evidențiază o situație gravă: adăposturile realizate în perioada Războiului Rece se află pe cale să se prăbușească, iar Uniunea Europeană se confruntă cu constrângeri juridice care îi limită posibilitatea de a lua măsuri, conform Euronews.
Evenimentul din Cipru: un avertisment pentru toată Europa
Evaluarea infrastructurii a fost accelerată de un incident recent: un atac cu dronă (presupusă de fabricație iraniană) în zonă apropiată de baza militară britanică RAF Akrotiri de pe insula Cipru. Această situație a obligat autoritățile să organizeze inspecții de urgență, iar rezultatele sunt alarmante.
Dintre cele 2.500 de adăposturi civile oficial înregistrate în Cipru, circa 200 au fost declarate complet inutilizabile. Problemele identificate de echipele de specialitate includ:
Garaje subterane obstrucționate de autovehicule parcate necorespunzător.
Incintelor de adăpost transformate ilegal în spații de depozitare sau umplute cu deșeuri.
Amplasamentele menționate în aplicația de siguranță SafeCY care, de fapt, nu au putut fi localizate pe teren.
Această stare de fapt nu este izolată, ci ilustrează o deficiență structurală la nivel european, unde rețeaua de adăposturi a fost abandonată pe parcursul mai multor decenii.
Constrângerile juridice: articolul 196 și „bariera” de la Bruxelles
Deși cetățenii europeni se adresează frecvent Bruxelles pentru soluții de securitate, cadrul legal este altul. În conformitate cu Articolul 196 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), responsabilitatea pentru protecția civilă revine în exclusivitate statelor membre.
Limitele competențelor UE
Nu poate stabili norme tehnice obligatorii: Bruxellesul nu are autoritatea de a impune stateelor membre să construiască noi adăposturi sau să le întrețină pe cele existente.
Nu poate acorda finanțare directă pentru adăposturi: Bugetul UE nu poate fi destinat pentru construcția de infrastructură fixă de apărare civilă fără o unanimitate în modificarea tratatelor.
Principiul subsidiarității: Deciziile privind siguranța imediată a populației rămân în domeniul național, restrângând rolul UE la cel de coordonator și furnizor de asistență.
rescEU versus adăposturi antinucleare: o distincție esențială pentru protecție
În prezent, principalul instrument al UE este Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii, care funcționează prin rezerva rescEU. Cu toate acestea, există o diferență majoră între posibilitățile UE și cerințele unui conflict major.
Concluzia raportului: În timp ce rescEU este eficient în gestionarea crizei de refugiați sau a dezastrelor naturale, acesta nu poate substitui infrastructura de apărare pasivă (adăposturile) necesară în caz de atacuri kinetice sau nucleare.
Perspectivele pentru securitatea civilă în 2026
În lipsa unor investiții semnificative la nivel național și, eventual, a unei revizuiri a tratatelor europene pentru a autoriza finanțare centralizată, cetățenii Europei rămân dependenți de adăposturile deteriorate ale secolului trecut.
Inspecțiile din Cipru reprezintă doar „vârful aisbergului” al unei probleme de siguranță care necesită intervenții urgente, nu simplă coordonare administrativă.
