Guvernul a stabilit starea de alertă la nivel național pentru luna august, ca reacție la seceta extremă și scăderea debitului Dunării, fenomene care au afectat producția de energie electrică și au pus în pericol funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Această măsură nu garantează întinderea automat fără curent pentru cetățeni și nici nu introduce imediat restricții obligatorii. Totuși, aceasta oferă autorităților posibilitatea de a mobiliza resursele mai rapid, de a efectua lucrări de urgență, de a accelera integrarea în sistem a unor noi capacități și de a negocia sprijin energetic din afara țării.
Vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că starea de alertă va fi valabilă pe durata lunii august, într-un context în care debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă, comparativ cu valorile normale de peste 4.000 metri cubi pe secundă pentru această perioadă. Prognozele sugerează posibilitatea unei noi scăderi a debitului, spre pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a ajuns la un prag critic în zona necesară centralei nucleare de la Cernavodă pentru asigurarea apei de răcire a instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja supusă unei opriri controlate pentru a proteja echipamentele și pompele, în timp ce Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atâta timp cât parametrii Dunării permit o funcționare în deplină siguranță.
Starea de alertă reprezintă un regim administrativ de durată limitată, utilizat atunci când amploarea și evoluția unei stări de urgență necesită un răspuns mai bine coordonat și mai puternic din partea statului.
Conform legislației, această măsură poate fi aplicată pentru un maximum de 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire dacă factorii de risc persistă. Se analizează intensitatea și amploarea crizei, viteza de evoluție a acesteia, capacitatea de răspuns a autorităților și disponibilitatea infrastructurii necesare pentru gestionarea situației.
Starea de alertă nu trebuie confundată cu starea de urgență prevăzută de Constituție. Aceasta nu implică automat limitări ale deplasărilor, închiderea unor activități sau restricționarea circulației, așa cum s-au aplicat măsuri similare în timpul pandemiei.
Totodată, declararea stării de alertă nu implică, prin acest fapt, raționalizarea energiei electrice. Orice tip de restricție obligatorie trebuie stabilită printr-măsuri separate, care să fie explicite, justificabile și proporționale cu gradul de gravitate al situației.
În contextul crizei actuale, scopul principal al stării de alertă este facilitarea coordonării rapide între instituțiile din domeniul energiei, transporturilor, gospodăririi apelor și situațiilor de urgență.
De ce orele 20:00-23:00 sunt cele mai dificile
Problematica României variază pe parcursul zilei. În timpul zilei, datorită producției fotovoltaice ridicate, România poate chega chiar să exporte energie. Situația se modifică însă rapid după apus, moment în care dispare producția solară, în timp ce consumul din partea populației rămâne ridicat.
Intervalul de 20:00-23:00 este considerat critic. În acest interval, iluminatul, electrocasnicele și aparatele de aer condiționat sunt utilizate intens, iar consumul sectorului industrial rămâne semnificativ.
În orele de seară, România importă deja circa 1.700 MW, având un consum de peste 7.000 MW. Dacă se ar fi oprit și Unitatea 2 de la Cernavodă, necesarul de importuri ar putea ajunge la peste 2.500 MW.
Rețeaua energetică națională dispune de o capacitate tehnică de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW, ceea ce indică faptul că mai există spațiu pentru importuri. Totuși, capacitatea tehnică nu asigură disponibilitatea energiei în orice moment și la orice preț, în special când seceta și canicula afectează simultan mai multe țări din regiune.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumului
Premierul a solicitat populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă în mod voluntar consumul de energie în intervalul orelor de seară. Pentru cetățeni, acest lucru poate reprezenta amânarea utilizării mașinii de…
