Miercuri, Sorin Grindeanu a răspuns pe Facebook vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a difuzat un dosar în care susține că, în anul precedent, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi aprobat listarea la bursă a unor entităţi de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administraţia Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar și Aeroportul Timișoara.
„Am parcurs cu atenție mesajul doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg reacţia ei, în special când nu citește primele pagini ale documentului. Dacă ar fi făcut-o, ar fi observat că memorandumului i-a dat start Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot s‑a străduit să îl facă public, ar trebui să îl citim integral, nu doar pe fragmentele care îi convin.”, a scris Grindeanu.
Grindeanu a subliniat că dosarul menționat cuprinde mai multe etape și grupuri de liste.
„1. Doamna Gheorghiu amestecă noţiunea de «propunere» cu cea de «aprobare». În memorandum există trei liste separate, nu una singură:
• Lista brută a propunerilor primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5‑6). De aici a extras doamna Gheorghiu „lista roșie”.
• Lista intermediară, rezultat al ședințelor de lucru – 6 companii (pagina 6).
• Lista finală înaintată Guvernului pentru aprobare (pagina 9, „Concluzii”) – trei entităţi: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România.
• TAROM nu apare în lista finală.
• Compania Națională Aeroporturi București nu apare în lista finală.
• Aeroportul Timișoara nu apare în lista finală.
• CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank – niciuna dintre acestea nu figurează în lista finală, fiind propuneri respinse.
Doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind propuneri deja aprobate. Aceasta nu reprezintă o altă interpretare a faptelor, ci o întoarcere a acestora în sens contrar!”
Liderul PSD a mai adăugat că nu a dat acord pentru vânzarea companiilor, ci doar pentru un document tehnic.
„2. Nu am înaintat aprobarea pentru „vânzarea” niciunei societăţi. În calitate de ministru al Transporturilor, am aprobat un memorandum tehnic care:
• examinează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,
• enumeră propunerile primite de la diverse instituţii,
• le filtrează și
• propune Guvernului o listă restrânsă de trei firme.
Avizul meu se referă la documentul în ansamblu, inclusiv la concluziile sale, adică la excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A susține că am aprobat listarea TAROM pe baza unui document ce explică de ce TAROM nu este propus pentru listare este, să fim blânzi, o simplă ficțiune.
Grindeanu a subliniat că documentul nu încurajează o privatizare accelerată.
„3. Memorandumul este mult mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Cei care îl citesc cu atenție pot observa că nu este folosit doar ca recuzită:
• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «poate fi luată în considerare după punerea în aplicare a Planului de restructurare». Deci nu acum.
• TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații privind privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Deci nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se solicită expres avizul CSAT și o Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăţi de interes strategic naţional, cu protecţii suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare, ci un exerciţiu de prudenţă administrativă, cu filtre succesive şi garanţii legale.”
În acelaşi timp, președintele PSD a afirmat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”.
„4. Ținta 443 nu a fost creată de mine. Este o obligație pe care România și-a asumat-o.
Jalonul 443 din PNRR – «cel puţin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este:
• preluat în Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,
• recomandat de Comitetul de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),
• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.
Eu nu am inventat această țintă.
Ca ministru, am aprobat un document tehnic ce propune cea mai prudentă modalitate de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!
A pretinde că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am aprobat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație ce, dacă ar fi adevărată, ar trebui îndreptată către guvernele care au negociat și semnat PNRR‑ul, nu către un ministru care îl aplică.”
El a considerat necesar să clarifice diferența dintre listare și vânzare.
„5. «Listarea la bursă» nu echivalează cu «vânzarea companiei». Memorandumul explică clar mecanismele luate în calcul:
• majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar,
• pachete minoritare (de exemplu, 20 % la Carpatica Feroviar),
• în cazul Fondului Proprietate – vânzarea participaţiilor deținute deja de Fond, nu de stat în mod direct.”
