Conform unei analize economice, cursul valutar și volatilitarea lui sunt două noțiuni separate, ce nu trebuie amestecate în evaluarea echilibrelor macroeconomice, scrie ZF.
Autorul, Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al BNR, accentuează că reacția românilor la posibile deprecieri ale leului își are rădăcina în momentele de depreciere accentuată din criza financiară a anilor 2008‑2009. Cu toate acestea, leul a înregistrat în ultimii ani o volatilitate mai scăzută în comparație cu alte valute din regiune.
Studiul evidențiază că evaluarea unei monede nu se poate baza exclusiv pe cursul nominal euro‑leu. Economiștii recurg la indicatori mai sofisticați, precum cursul real efectiv de schimb (REER), care reflectă competitivitatea externă a economiei, și la modele de echilibru cum ar fi BEER și FEER, utilizate pentru a estima valoarea fundamentală a unei valute.
Conform cercetării, intervențiile BNR pe piața valutară nu constituie în mod automat o dovadă a supraevaluării sau subevaluării monedei naționale. Studii efectuate sub egida Fondului Monetar Internațional arată că astfel de intervenții pot diminua volatilitatea și pot amortiza efectele negative ale șocurilor externe asupra economiei și consumului.
Autorul atrage atenția că o volatilitate scăzută a cursului nu furnizează, de una singură, informații privind nivelul de echilibru al monedei. Elemente precum structura datoriei publice, rezervele valutare, poziția externă a economiei sau procesul de convergență economică au un impact semnificativ asupra evoluției cursului.
Încheierea analizei susține că adecvarea politicilor valutare trebuie apreciată exclusiv prin metode științifice riguroase, care să ia în considerare atât nivelul cursului, cât și efectele volatilității asupra economiei reale și a sistemului financiar.
