Conceptualizează o lume în care îmbătrânirea nu este o inevitabilitate, ci o problemă de natură tehnică, susceptibilă de a fi rezolvată. Raymond Kurzweil, unul dintre cei mai apreciați vizioniști din domeniul tehnologiei, susține că ne situăm în momentul de față la granița acestei revoluții surprinzătoare.
Într-un articol recent apărut în revistă Wired, care oferă o prevestire a noii sale lucrări intitulate „Singularitatea este mai aproape”, celebrul futurolog formulează o teză ce pare preluată din romane științifico-fantastice: individul care va avea o durată de viață de 1.000 de ani există deja printre noi.
Potrivit teoriei sale, progresul accelerat domeniilor inteligenței artificiale și al biotehnologiei ne va permite în viitorul apropiat să reparam organismul la nivel molecular, depășind astfel limitele biologice cunoscute în prezent.
Această noțiune, adoptată și analizată de publicația El Economista, a declanșat o undă de discuții în cercurile științifice.
Sinteza ce ar putea redefini biologia umană
Kurzweil pornește de la presupunerea că interacțiunea dintre biotehnologie și inteligența artificială va schimba în mod radical modul de funcționare a corpului uman. În perspectivă, nanotehnologia va ajunge la un nivel de perfecțiune astfel încât să poată remedia deficiențele biologice care cauzează îmbătrânirea. În fond, degradarea celulară ar putea fi considerată un simptom similar cu orice altă boală.
El proiectează o epocă în care corpul uman poate găzdui miliarde de nanoroboti, cu capacitatea de a remedia celulele afectate, de a elimina cele deteriorate și de a păstra organele la parametrii optimi. „Când nanorobotul va putea repara sau distruge în mod selectiv celulele individuale, vom obține controlul suprem asupra propriei noastre biologi”, declară Kurzweil.
Nu se va trat de o schimbare bruscă
Vizioniștul nu invocă o tranziție subită, ci o progresiune graduală. El consideră că dacă în 2050 nanotehnologia va putea remedia problemele de sănătatea unei persoane în vârstă de 100 de ani, acea persoană ar putea ajunge la 150 de ani. Ulterior, până în 2100, știința ar putea aborda problemele specifice vârstei de 150 de ani, extinzând și mai mult limitele, menționează realitatea.net.
Potrivit lui, fiecare generație tehnologică va prelungi suficient durata de viață pentru a face posibil accesul la următoarea faza de progres, într-un ciclu continuu.
Scenarii estimate pe baza tendinței actuale de progres
Kurzweil nu prezintă aceste proiecții drept certitudini, ci drept posibilități estimate pornind de la viteza de evoluție a tehnologiei. În momentul de față, nu există nicio tehnologie aflată la nivelul descris de el. Totuși, futurologul subliniază un punct: „Nu există niciun argument care să sugereze că acest lucru este imposibil”.
Pentru el, istoria medicinei este dovada că teama de moarte a stimulat permanent umanitatea în căutarea de soluții. De la epidemii devastatoare din Evul Mediu până la medicamentele comunmente accesibile astăzi, evoluția a fost constantă, iar următorul salt ar putea fi mai aproape decât ne așteptăm.
Omenirea, înaintea unei posibile revoluții biologice
Kurzweil indică faptul că odată ce tehnologia va prelua controlul asupra proceselor celulare la scară microscopic, limitele biologice conventionale vor înceta să existe. Îmbătrânirea ar putea fi gestionată ca o afecțiune tractabilă, iar moartea – un eveniment amânat pe nesfârșit.
Pentru mulți, această perspectivă pare ficțiune științifică. Pentru Kurzweil, ea reprezintă doar următorul pas firesc în evoluția tehnologică a speciei umane.
