O regim alimentar adesea utilizat pentru pierderea în greutate ar putea influența și sănătatea creierului, conform unei noi sinteze științifice, relatează Science Alert.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugal, a revizuit numeroase studii anterioare privind dieta ketogenică și posibilele sale legături cu afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington.
Regimul keto presupune restricționarea carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, determinând organismul să își modifice modul de producere a energiei.
Cercetătorii au investigat și efectul acestei diete asupra metabolismului glucozei, adică modul în care corpul utilizează și stochează zahărul, un proces esențial pentru funcționarea cerebrală.
Disfuncțiile în utilizarea glucozei sunt legate de diverse boli ale creierului, iar autorii susțin că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea evoluției acestor afecțiuni.
Totuși, ei menționează existența unor limitări importante privind utilizarea sa ca terapie.
„Dieta ketogenică a apărut ca o strategie metabolică, cu posibilă relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, afirmă cercetătorii în lucrarea publicată.
Ei adaugă: „Deși studiile preclinice au arătat rezultate promițătoare, persistă lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a aplicabilității practice a dietei ketogenice în context clinic.”
Cum acționează dieta keto
Regimul keto funcționează prin obligarea organismului să utilizeze grăsimile ca principala sursă de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest fenomen poartă denumirea de cetoză, o stare metabolică în care corpul generează cetone pentru a produce energie.
Acest mecanism poate conduce la scădere în greutate și este deja aplicat în anumite situații medicale, cum ar fi tratamentul epilepsiei.
Cercetătorii susțin că există multiple căi prin care dieta keto ar putea influența bolile neurodegenerative, nu doar prin metabolizare.
De exemplu, când creierul suferă un deficit energetic, cetonele pot acționa ca sursă alternativă, contribuind la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazurile de Alzheimer.
În plus, studiile pe animale au demonstrat că cetonele pot diminua inflamația în afecțiuni precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” denumit autofagie și pot susține microbiul intestinal legat de o funcție cerebrală îmbunătățită.
„Dieta ketogenică poate constitui o intervenție metabolică complementară care sprijină tratamentele specifice ale bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuind la gestionarea simptomelor”, concluzionează autorii.
