Șeful guvernului, Ilie Bolojan, a declarat că o evaluare a schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă a identificat abuzuri și performanțe scăzute, în special în cazul subvențiilor oferite angajatorilor pentru angajarea persoanelor din grupe vulnerabile.
Conform informațiilor prezentate de prim-ministru, în anul 2025, statul a susținut financiar angajarea a peste 13.200 de persoane, însă mai mult de jumătate dintre acestea au fost angajate la companii de pază din câteva regiuni ale țării. Programul le permite angajatorilor să primească 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă încadrează persoane cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă, și anume:
șomeri cu o perioadă de șomaj mai mare de 6 luni,
persoane cu vârsta peste 45 de ani,
părinți singurători care își cresc copiii.
Pe de altă parte, companiile sunt obligate să mențină angajatul cel puțin 18 luni.
Cele mai multe angajări, la firme de pază
Premierul a menționat că analiza a revelat o distribuție neașteptată a acestor posturi de muncă.
„În 2025, s-a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane. În care sectoare s-au realizat cei mai mulți angajări? La construcții, în industrie? Nu. Peste jumătate, adică 6.816 de persoane, la firmele de pază”, a explicat Bolojan.
În plus, multe dintre aceste companii sunt localizate în doar câteva zone: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.
Verificările au evidențiat, de asemenea, o practică prin care aceiași indivizi primeau subvenții de mai multe ori. Conform premierului, mecanismul funcționa astfel: o persoană era angajată, firma primea subvenția, iar după un timp contractul se încheia prin demisie. Ulterior, aceeași persoană era angajată la o altă companie care accesa o nouă subvenție de la stat.
„Astfel, se creează un sistem în care aceiași oameni sunt încadrați succesiv la diferite întreprinderi, iar companiile obțin repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără a exista o integrare reală pe termen lung pe piața muncii”, a explicat premierul.
Guvernul pregătește modificări
Șeful Executivului consideră că neclaritatea legislației a permis apariția acestor situații și că instituțiile responsabile nu au acționat în timp.
„Nu mai putem continua să alocăm bani publici către mecanisme de tip «suveică» doar pentru a fi retrași de la stat”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a anunțat că a solicitat Ministerului Muncii să găsească soluții și să propună măsuri pentru ajustarea programului, astfel încât subvențiile să fie direcționate către angajatorii care creează locuri de muncă autentice. Chiar dacă impactul bugetar al schemei atinge zeci de milioane de lei, premierul spune că problema este mai profundă decât suma în sine.
„Este vorba de reguli corecte și de încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a subliniat acesta.
