Scumpirea prețurilor la combustibili se propagă în cheltuielile din domeniile transportului, agriculturii, construcțiilor și comerțului, accentuând presiunile inflaționiste asupra economiei și a bugetelor gospodăriilor, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o cercetare despre efectele majorărilor de la pompă.
De ce creșterea prețurilor nu e doar o problemă de la pompă
„Prețul la pompe crește din nou. Și va continua să crească. Într-o economie deja afectată de inflație, fiecare creștere de 10-15 bani la combustibil nu reprezintă doar o cheltuială pe factură. Înseamnă o succesiune de scumpiri care se extinde în alimente, transport, construcții, agricultură. Înseamnă presiune asupra fiecărei familii și fiecărui antreprenor”, spune expertul.
Potrivit acestuia, în condițiile de volatilitate a piețelor energetice, se pune din ce în ce mai des întrebarea dacă alinierea totală a prețurilor naționale la cele globale este justificată, având în vedere că o cantitate din carburant provine din producția internă de țiței, cu costuri mai mici.
„Dar există o întrebare din ce în ce mai greu de ignorat: este justificată alinierea integrală a prețurilor internaționale atunci când o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, cu costuri mult mai scăzute? În perioadele de volatilitate, când prețurile externe urcă brusc, decalajul dintre costul real de extracție locală și prețul final poate genera marje excepționale. Acest lucru nu mai este doar ‘aliniere la piață’. Devine captare de rentă în timp de criză. Legal? Da. Legitim într-un context social vulnerabil? Aici începe discuția”, a declarat președintele AEI.
Combustibilul, un multiplicator al inflației
În opinia sa, combustibilul nu este un produs obișnuit, ci „o forță macroeconomică”.
„Fiecare creștere de la pompă are un efect în lanț: transportatorii măresc tarifele, fermierii suportă cheltuieli mai mari în activitățile agricole, comercianții cresc prețurile pe raft, constructorii revise devizele, serviciile devin mai scumpe. Combustibilul este un multiplicator al inflației. Când un operator integrat are posibilitatea de a amortiza parțial șocul, dar alege să transmică presiunea externă în totalitate către consumator, impactul nu mai pur și simplu comercial. Devine sistemic”, susține Chisăliță.
Președintele AEI atrage atenția că, ținând cont că o parte din combustibil provine din producția internă, nepotrivirea dintre situația economică a populației și rezultatele financiare ale companiilor din sector poate provoca tensiuni sociale.
„O parte din carburantul din rezervoarele românilor este de producție locală. Pe când transportatorii calculează supraviețuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investițiile, micii antreprenori micșorează marjele, familiile comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din domeniul petrolifer vor arăta profituri consistente. Această despicătură între realitatea de la pompă și cea din bilanț poate genera tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispree. Se acumulează”, a adăugat președintele AEI.
În analiză sunt menționate și exemple din sectorul energetic care, în perioade de volatilitate, au folosit avantajul producției interne pentru a Menține prețuri competitive.
„Există precedentă de responsabilitate. În perioade grele, alte companii energetice au fost solidare cu cetățenii, având și statutul de producători și demonstrând că avantajul producției interne poate fi utilizat în beneficiul consumatorilor: Hidroelectrica a folosit structura sa de costuri pentru a oferi prețuri competitive într-un context volatil. Romgaz a jucat un rol activ în echilibrarea pieței gazelor și își extinde capacitatea de a veni cu prețuri mai mici pentru consumatorii finali. Aceste exemple arată că există spațiu pentru o abordare diferită față de simpla maximizare instantanee a profitului”, mai arată analiza.
Analiza notează că ignorarea dimensiunii sociale a creșterii prețurilor la combustibili poate crea riscuri de imagine și economice pentru companiile din acest sector.
„Ignorarea acestei dimensiuni sociale nu este fără consecințe. Risc de imagine și ESG. Investitorii monitorizează din ce în ce mai atent impactul social. Profitul obținut în perioade de criză poate deveni un risc de reputație major. Presiune socială și migrarea consumatorilor. Încrederea se pierde ușor și se reface și mai greu. Boicoturile nu sunt ipoteze, ci un instrument al epocii digitale. Cost politic. Nicio companie strategică nu este imună când opinia publică devine ostilă. Pe termen scurt, marja maximă poate părea rațională. Pe termen lung, poate deveni costisitoare”, se mai menționează în document.
Cum ar putea companiile să acționeze responsabil
Potrivit președintelui AEI, impactul combustibililor depășește dimensiunea comercială, este legat de funcționarea întregii Economii.
„În spatele unui litru de combustibil nu se ascunde doar un preț. Este un camion care transportă pâine, un utilaj agricol care lucrează câmpul, un antreprenor care încearcă să rămână competitiv, un părinte care duce copilul la școală. Când combustibilul devine un accelerator constant al inflației, societatea începe să caute vinovați. O companie care operează pe resursele țării nu poate rămâne indiferentă la această percepție”, menționează autorul analizei.
În opinia sa, o abordare responsabilă nu presupune separarea de piața internațională, ci ajustări temporare și o transparență crescută privind structura costurilor.
„Nu separare totală de piața internațională. Nu populism. Nu compromiterea viabilității financiare. Ci ajustări temporare ale marjei în perioade de șoc, transparență despre structura costurilor, asumarea rolului de stabilizator economic. Un gest voluntar ar schimba percepția despre companie că funcționează într-o societate, nu doar într-un bilanț”, a adăugat specialistul.
Decizia companiilor în vremuri de criză
Chisăliță conchide că modul în care companiile gestionează aceste situații poate influența relația lor cu societatea.
„În perioade normale, piața decide. În vremuri dificile, liderii decid. Există o alegere între două drumuri: maximizarea profitului pe fondul suferinței populației, aplicarea unui Preț Corect la Benzină și Motorină. Resursele aparțin acestei țări. Companiile sunt românești. Consumatorii sunt ai acestei țări. Impactul este asupra acestei țări. Întrebarea nu este dacă prețul poate crește? Întrebarea este de ce trebuie să crească la maxim atunci când românii suferă. Iar răspunsul la această întrebare poate defini nu doar un trimestru financiar, ci relația unei companii cu o societate întreagă”, consideră Dumitru Chisăliță.
