Viceprim-ministrul Tanczos Barna a declarat luni seară, la Jurnalul de Seară de la Digi24, în legătură cu reforma companiilor de stat, că trebuie făcută o diferență între societățile comerciale deținute de administrația centrală și cele ale autorităților locale.
Potrivit acestuia, propunerea UDMR este ca autoritățile locale să poată comasa o serie de activități pentru a eficientiza activitatea și a evita menținerea unor companii mici cu domeniu de activitate foarte restrâns.
De asemenea, el a vorbit despre necesitatea cu activele nefolosite eficient de către companii de stat sau instituții să poată fi preluate de autoritățile locale.
Întrebat despre stadiul reformei companiilor de stat, Tanczos Barna a lăsat de înțeles că discuțiile nu au evoluat foarte mult de la plecarea din funcție a lui Dragoș Anastasiu, în urmă cu o săptămână.
„Nu putem să spunem că am ajuns la detalii foarte, foarte muncite, foarte mult elaborate. Trebuie să facem și aici distincție între companii și companii. Pe de o parte, trebuie să avem companiile de la centru, ale guvernului, ministerelor, companiile naționale și trebuie să avem în vedere și pe cele peste 1.100 de companii ale autorităților locale”, a declarat viceprim-ministrul.
„Cine a inventat această splituire, această feliere pentru companiile din administrația publică locală, că este o aberație”, spune Tanczos.
Potrivit acestuia, UDMR susține măsura comasării micilor companii locale.
„Deci trebuie să lăsăm administrația locală să devină mai eficientă și dacă are contabilitate distinctă pe centre de profit, pe mobilitate locală, separat, pe administrare de spații verzi, separat pe administrare, pe ce vor să administreze și trebuie să administreze dânșii, să-i lăsăm să administreze în cel mai eficient mod posibil”, explică el.
Companii profitabile versus companii care doar înghit subvenții
Tanczos Barna a făcut apoi o diferențiere între companiile profitabile, care contribuie la bugetul de stat plătind dividende, și cele care doar înghit subvenții, sunt pe pierderi, dar nici nu renunță la unele active care ar putea fi folosite mai eficient de autoritățile locale.
„Companiile de la centru, de la stat, și ele se împarte în două categorii, cel puțin cele care sunt pe profit și sunt practic o mină de aur pentru administrația centrală. Și aici sunt patru-cinci companii care an de an plătesc miliarde de lei dividende”, spune el.
Acesta a dat ca exemplu negativ CFR Infrastructură, care, spune el, nu predă imobile, terenuri, drumuri, căi ferate abandonate și construcții căzute care stau acolo de 35 de ani.
„Eu personal cred că am sunat de cel puțin 100 de ori la diverși miniștri, diverși directori de la CFR Infrastructură… Câteodată îți vine să te lași pentru că pur și simplu nu reușim să spargem această barieră a ținerii cu ghearele de aceste imobile”, spune Tanczos.
„Nu reușim să spargem această barieră a ținerii cu ghearele de aceste imobile”
Un alt exemplu de utilizare ineficientă a activelor unor companii sau instituții de stat, în opinia vicepremierului, este cel al taberelor școlare, multe dintre ele părăsite și deja distruse.
„Ne uităm la taberele școlare, ne uităm la patrimoniul administrat, cu ghilimelele de rigoare, de Ministerul Sporturilor sau ANS (Agenția Națională pentru Sport n.r.) sau ministerul care a preluat taberele. Și acolo, zeci de hectare, sute de imobile, unele deja dispărute, au căzut, au fost luate și țiglele, și cărămizile și tot ce a fost de luat s-a luat și acuma apare o o înregistrare în evidența contabilă și nimic altceva”, conchide Tanczos Barna.
