Numeroși miniștri și-au arătat susținerea pentru hotărârea Comisiei Europene de a bloca o subvenție de 2 milioane de euro acordată Fundației Bienalei, deoarece aceasta a permis prezența Rusiei, conform declarațiilor unor diplomați europeni citate de Euronews.
Agnese Lāce, ministra letonă pentru Cultură, a solicitat oprirea a ceea ce oficialele au numit „instrumentalizarea instituțiilor culturale de către Rusia”.
Așadar, marți, 14 miniștri prezenți la o reuniune de la Bruxelles au condamnat prezența Rusiei, dar au evitat să critice direct Italia, reprezentată la ședință de ambasadorul Marco Canaparo în locul ministrului culturii, Alessandro Giuli.
State precum Belgia, Spania și Polonia au afirmat că cultura nu trebuie să fie folosită pentru a masca invazia rusă în Ucraina și au subliniat necesitatea de a nu permite evaziunea de sancțiuni de către cetățenii ruși implicați în expoziție.
Comisia și președinția cipriotă a Uniunii Europene au cerut suspendarea finanțării, redirecționând fondurile Bienalei către reconstrucția Ucrainei.
Până în prezent, Bruxelles a condamnat categoric decizia Bienalei de a reînființa pavilionul național al Rusiei, susținând că expresia culturală „nu trebuie niciodată transformată în platformă de propagandă”. Oficialii europeni au avertizat că standul rus ar putea deveni „un spațiu pentru persoane care au susținut sau au justificat agresiunea împotriva Ucrainei”.
Ediția curentă a Bienalei a avut loc sâmbătă, pe fondul protestelor legate de participarea Rusiei și a Israelului. Colectivele disidente rusești „Pussy Riot” și „Femen” au scandat sloganuri anti‑Putin, purtând cagule și prezentându-se topless.
Juriul internațional al Bienalei, responsabil pentru acordarea premiilor principale pavilioanelor, a demisionat în bloc în urma criticilor legate de decizia de a exclude de la premii țările ale căror conducători sunt acuzați în prezent de crime împotriva umanității de către Curtea Penală Internațională.
