UE se străduie să realizeze un consens cu privire la viitorul buget comunitar, prin revizuirea unor impozite care au generat dezacorduri printre statele membre.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a sugerat ca o taxă disputată asupra întreprinderilor să fie aplicată exclusiv companiilor mari, având o cifră de afaceri anuală superioară de 750 de milioane de euro, au afirmat pentru POLITICO doi diplomați europeni familiarizați cu negociere.
El se așteaptă că aceste modificări vor facilita înțelegerea dintre statele membre cu privire la noile taxe europene, denumite „resurse proprii”.
Propunerea a fost debatată joi, în timpul unor ședinți numite „confesionale”, organizate între Pedro Lourtie, directorul cabinetului lui Antonio Costa, și reprezentanții executivelor naționale.
Pedro Lourtie a propus revizuirea taxei CORE, o măsură neplăcută pentru întreprinderi, integrată anul trecut în planurile Comisiei Europene.
În varianta inițială, această dispoziție prevedea o sumă fixă aplicată veniturilor companiilor având o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.
Noua versiune ar implica o cotă de 0,05%, înlocuind suma fixă, și ar fi aplicabilă exclusiv entităților cu o cifră de afaceri anuală depășind 750 de milioane de euro.
Această schimbare ar atenua rezistența unui bloc de state condus de Germania, care a contestat taxa CORE argumentând că dăunează competitivității, exercitănd presiune asupra întreprinderilor de mijlociu.
Diplomații sunt sceptici că propunerea va debloca discuțiile
Chiar în aceste condiții, doi diplomați europeni consideră că ajustările nu vor fi suficiente pentru a asigura susținerea necesară implementării impozitului, conform aceleași surse.
Unul dintre ei a declarat: „Nu cred că aceasta va soluționa problema legată de CORE”.
Franța insista acum pe introducerea unor noi impozite, pentru a permite reducerea contribuțiilor directe ale statelor membre la bugetul Uniunii.
Pentru a răspunde cerințelor sale, echipa lui Costa a comunicat că nu intenționează să reduce estimările privind veniturile totale care ar rezulta din propunerea fiscală prezentată anul trecut de Comisie. Aceasta ar fi trebuit să genereze 65 de miliarde de euro anual.
Pentru a aduna mai multe resurse în bugetul UE, echipa președintelui Consiliului European a propus și creșterea a două taxe care, de regulă, nu generază controverse.
Se referă la taxele aplicate deșeurilor de plastic și echipamentelor electronice nerecuperate. Veniturile din aceste taxe alimentă bugetul UE, propunerea fiind introducerea unei taxe suplimentare de 25 de cenți pentru fiecare kilogram.
Diplomați au propus, de asemenea, ca quota din taxa aplicată importurilor cu amprentă de carbon ridicată, direcționată către bugetul european, să crească de la 75% la 100%.
Se vor analiza, de asemenea, noi impozite pentru companiile din sectorul criptomonedelor și pentru veniturile provenite din licitațiile naționale pentru spectrul de frecvențe.
O altă propunere conține introducerea treptată a două taxe, una pentru produsele de tutun și alta pentru întreprinderile poluante, în cadrul Sistemului de comerț al certificatelor de emisie.
Negocieri pentru un acord până la sfârșitul anului 2026
Discuțiile dintre reprezentanții Consiliului European și executivle statelor membre au început joi și se vor prelungi până lunea viitoare.
Obiectivul este finalizarea unui acord cu privire la bugetul UE până la sfârșitul anului 2026, înainte ca alegerile din anul viitor din Polonia, Franța și Italia să complice discuțiile.
Conform celor doi diplomați, Costa va prezenta un nou document de negociere privind bugetul pe 21 noiembrie, înaintea unui summit special programat pentru săptămâna viitoare.
În timpul discuțiilor de joi, echipa lui Costa a menționat că bugetul ar putea suferi noi reducere. Printre domeniile vizate ar putea fi fondurile regionale, cunoscute sub denumirea de politică de coeziune.
O asemenea decizie ar afecta considerabil grupul de state din Europa de Sud și de Est care milită pentru păstrarea acestor fonduri, cunoscut sub denumirea de „Prietenii Coeziunii”.
De asemenea, reducerea subvențiilor acordate fermierilor este considerată puțin probabilă, au declarat cei doi diplomați europeni.
