Cu toate acestea, formațiunile populiste au obținut rezultate remarcabile, într-o campanie electorală marcată de anxietăți legate de Rusia vecină și de costul vieții. Potrivit exit-poll-urilor publicate de radioul public LSM și citate de Le Figaro, partidul condus de Andris Kulbergs ar obține 35,6% din voturi.
„Nu s-a încheiat încă, dar este mai mare decât anticipam”, a declarat Kulbergs ziariștilor. „Aceasta înseamnă că cetățenii își doresc cu adevărat o schimbare”, a subliniat el, precizând că prin aceasta înțelege „creștere economică” și „un viitor pentru copiii Letoniei”. Andris Kulbergs a preluat funcția de prim-ministru în luna mai.
Coaliția sa, despre care sondajele anterioare scrutinului indicau o scădere, probabil nu va fi reînnoită în forma sa actuală.
Unul dintre partenerii săi, Uniunea Verzilor și Fermierilor, nu ar depăși pragul de 5% necesar intrării în Saeima, obținând doar 3,7% din sufragii.
Letonia vede în Rusia principala sa amenințare strategică
La patru ani de la începerea conflictului din Ucraina, problemele de securitate au dominat în mare măsură dezbaterile. Membră a NATO și a UE din 2004, Letonia consideră Rusia principala sa amenințare strategică și a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, aproape la 5% din PIB.
Majoritatea partidelor care ar putea accede în Parlament susțin consolidarea forțelor militare și continuarea ajutorului pentru Kiev. Însă chestiunile socio-economice – creșterea costului vieții, salariile mici, sistemul medical și declinul demografic, Letonia fiind cel mai puțin prosper stat baltic – au fost esențiale în campanie, iar alegerile ar putea oferi populiștilor o prezență importantă în parlamentul unicameral cu 100 de locuri.
