În ultimele luni, în mai multe țări europene, au apărut patrule cetățenești formate din justițiari autoproclamați care se declară împotriva imigrației. Acest fenomen a fost observat în țări precum Spania, Polonia, Țările de Jos, Islanda și Irlanda de Nord. Aceste grupuri susțin că apără comunitățile locale împotriva migranților, dar experți avertizează că, în realitate, ele alimentează frica socială și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare.
În Reykjavík, Islanda, o duzină de bărbați au mărșăluit prin centrul orașului, în timp ce în Polonia și Țările de Jos, grupuri similare au apărut la frontiera cu Germania, declarând că vor să oprească solicitanții de azil. La Belfast, în Irlanda de Nord, justițiarii au cerut documentele de identitate migranților și persoanelor de culoare.
Experții consideră că aceste acțiuni sunt mai mult un spectacol pentru mass-media decât o încercare reală de a opri migrația sau de a face străzile mai sigure. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nu fac străzile mai sigure”, a declarat Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. „Este un spectacol pentru mass-media și adesea cu scop politic, folosit de organizațiile de extremă dreaptă pentru a atrage atenție și noi membri.”
Imaginile surprinse cu astfel de grupuri sunt adesea spectaculoase: bărbați cu cagule și bâte, lanțuri sau bețe de baseball, care se filmează pe străzi iluminate de artificii. În Spania, provincia Murcia a fost zguduită de violențe după ce zeci de indivizi înarmați au ieșit pe străzi pentru a „vâna” persoane de origine străină. La Belfast, o campanie de intimidare i-a vizat pe migranți și pe oamenii de culoare.
În Polonia, sute de persoane s-au organizat în „patrule cetățenești” la granița cu Germania, justificându-și prezența prin nevoia de a bloca solicitanții de azil. În Olanda, un grup de patrule a apărut în iunie în zona satelor Ter Apel și Sellingen, unde membri cu veste reflectorizante au oprit mașini și au cerut documente.
Guvernele și ONG-urile au denunțat aceste acțiuni, considerându-le alimentate de frică și dezinformare. În Spania, mesajele rasiste pe rețelele sociale au crescut cu 1.500% înaintea izbucnirii tulburărilor, iar în Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a vorbit despre o „narațiune politică radicalizantă” care prezintă migrația ca pe o amenințare.
Experții subliniază că aceste grupuri de justițiari autoproclamați inspiră teamă prin stilul lor paramilitar, deși rareori recurg la violență directă. „Există foarte puține dovezi că oamenii se simt mai în siguranță, dimpotrivă”, spune Bjørgo. „Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți, așa că provoacă mai mult frică decât siguranță.”
Cercetări efectuate în Norvegia în 2016 au arătat că numeroși membri ai acestor grupuri aveau antecedente de violență domestică, trafic de droguri sau furturi. În Islanda, lideri ai sindicatului polițiștilor au confirmat că patrulele anti-migranți au amenințat femei, spunându-le că trebuie „reduse la tăcere pentru totdeauna”.
Deși numeric sunt puțini, aceștia reușesc să obțină vizibilitate disproporționată pe rețelele sociale și în mass-media. Imaginile postate de aceștia sunt văzute de milioane de oameni și apoi preluate de tabloide. „Ei îi prezintă pe refugiați nu ca pe oameni care au nevoie de sprijin umanitar, ci ca pe o problemă de securitate. Iar asta influențează opinia publică”, explică dr. Matthijs Gardenier, sociolog la Universitatea Paul-Valéry din Montpellier.
Aceste grupuri devin parte a unui ecosistem mai larg, care sprijină narațiunea celor ce cer ziduri și garduri la frontiere. În final, spune Gardenier, extrema dreaptă este cea care câștigă: „Patrulele, activitățile lor, tot ce fac, produc imagini spectaculoase, un spectacol vizual pentru social media. Această încadrare modelează opinii și împinge oamenii să voteze pentru extrema dreaptă.”
Fenomenul tensiunilor anti-migranți nu ocolește nici România. Recent, un livrator originar din Bangladeș a fost agresat pe stradă în București, într-un incident care a stârnit indignare publică și dezbateri aprinse pe tema siguranței migranților. Cazul este un semnal de alarmă privind creșterea intoleranței și a actelor de violență xenofobă.
Cu aproape două săptămâni înainte de acest atac rasist din Capitală, deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze livrările aduse de angajați care nu sunt români. Postarea sa a devenit virală, iar polițistul Marian Godină a anunțat că a formulat o plângere penală împotriva deputatului AUR Dan Tanasă pentru săvârșirea infracțiunii de „Incitarea la violenţă, ură sau discriminare” prevăzute de art 369 din Codul Penal.
Tot recent, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook, unde și-a întrebat urmăritorii dacă ar trebui expulzați mai mulți cetățeni pakistanezi care au fost prinși după ce au capturat lebede pe râul Argeș, iar Diana Șoșoacă a vorbit despre „înlocuirea planificată a poporului român”.
Atacurile la adresa migranților din România devin o nouă temă de campanie politică, iar unele voci susțin că creșterea numărului de muncitori asiatici în țară ar fi un semnal de alarmă. În acest context, este important să se înțeleagă că fenomenul imigrației este complex și necesită o abordare echilibrată și umană.
