Ungaria și-a redefinit relația energetică cu Rusia, calificând dependența de Moscova drept un „risc” în cadrul unui nou plan național. Acest lucru marchează o schimbare rară pentru guvernul lui Viktor Orbán, care a sfidat mult timp politica UE față de Rusia.
Noul document definește în mod explicit dependența Ungariei de petrolul, gazul și combustibilul nuclear rusesc ca fiind o vulnerabilitate care trebuie redusă. Conform planului, războiul în curs dintre Rusia și Ucraina a scos la iveală pericolele unei astfel de dependențe, care trebuie acum abordată „cu un set mai larg de instrumente”, întrucât modelele de aprovizionare anterioare nu mai asigură o securitate suficientă.
Planul prezintă această schimbare ca o necesitate strategică, vitală nu numai pentru Ungaria, ci și pentru întreaga regiune. „Având în vedere rolul regional al țării în distribuția produselor petroliere, gestionarea riscurilor generate de dependența de importuri și diversificarea aprovizionării cu petrol – reducând astfel expunerea față de furnizorul dominant, în prezent partenerul rus – nu este doar în interesul Ungariei, ci și al întregii regiuni”, se arată în plan.
Limbajul este similar cu cel utilizat în documentele de politică energetică ale UE, marcând o schimbare notabilă pentru guvernul prim-ministrului Viktor Orbán, care s-a aflat mult timp în minoritate în cadrul blocului de 27 de țări în ceea ce privește opoziția față de sancțiunile împotriva Moscovei și eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia.
Orban, un naționalist aflat la putere din 2010, este unul dintre puținii lideri europeni care mențin o atitudine prietenoasă față de Moscova, în ciuda agresiunii continue a Kremlinului în Ucraina, iar Ungaria, alături de Slovacia, se numără printre singurele două state membre ale UE care încă cumpără petrol rusesc.
La începutul săptămânii, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a susținut că Budapesta va utiliza „toate mijloacele politice și juridice” pentru a bloca o nouă propunere a UE care vizează interzicerea importurilor de energie din țara condusă de Vladimir Putin.
Spre deosebire de UE, care urmărește să elimine treptat importurile de petrol și gaze din Rusia până în 2028, conform unei propuneri adoptate luni, proiectul de lege maghiar prevede o tranziție mai graduală. Până în 2030, planul vizează reducerea dependenței Ungariei de importuri la 80% pentru gazele naturale și la 85% pentru petrol – nu o retragere completă, ci o decuplare parțială și atentă.
Această abordare mai temperată rămâne în concordanță cu politica de lungă durată a Budapestei, care acordă prioritate securității aprovizionării în detrimentul schimbărilor bruște. Deși textul nu marchează o ruptură completă față de politica energetică a Ungariei, limbajul său se aliniază mai mult ca niciodată la orientarea strategică a UE în ceea ce privește energia rusă, dependența țării de Moscova fiind definită oficial pentru prima dată ca un risc.
