Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă joi cu un vot de neîncredere din partea Parlamentului European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când șeful executivului european se confruntă cu un astfel de demers. În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moțiunea de cenzură – inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea -, ar declanșa demisia întregii Comisii.
Cea mai recentă provocare pentru președinta Comisiei Europene (CE) o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere privind deciziile sale la cârma CE, în fața parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de un vot, trei zile mai târziu.
Este pentru prima dată, în mai bine de un deceniu, când șeful Comisiei se confruntă cu o astfel de măsură. În acest stadiu, votul este, în principiu, simbolic – majoritatea grupurilor politice au semnalat deja că vor vota împotriva moțiunii de cenzură –, dar subliniază nemulțumirea crescândă față de Ursula von der Leyen la Bruxelles, după o serie de măsuri controversate și scandaluri.
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
Dezbaterea moțiunii a fost programată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, de la AUR, este cel care a depus moțiunea de cenzură, după ce a adunat, la sfârșitul lunii trecute, suficiente semnături pentru a-și exprima indignarea față de „mesajele secrete” din 2021, schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer.
Piperea speră însă că acesta va fi „începutul sfârșitului” pentru politicianul german. Partidul Popular European are 188 de eurodeputați, Alianța Socialiștilor și Democraților – 136, Patrioții pentru Europa – 84 de voturi, în timp ce Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) din care fac parte AUR și eurodeputații premierului italian Giorgia Meloni au 78 de voturi.
Von der Leyen trebuie să se confrunte mai întâi cu o dezbatere în Parlamentul European, luni, la Strasbourg, pe fondul nemulțumirilor față de stilul său de conducere autoritar, centralizat și opac. Deputații liberali, socialiști și verzi din Parlamentul European sunt nemulțumiți de faptul că von der Leyen a redirecționat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare, susține Piperea.
„Am reușit să deschid cutia Pandorei”, a declarat avocatul român pentru cotidianul britanic The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate. Piperea recunoaște că are puține șanse de a obține joi destituirea președintei Comisiei Europene, dar speră că acesta va fi „începutul sfârșitului” pentru politicianul german.
Piperea consideră că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” pentru ea, fiind criticată în cadrul propriului partid pentru planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. „Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul partid și, în special, cu privire la această nebunie a pactului verde”, a spus Piperea.
Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susținând că ea ar putea fi forțată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulțumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta.
În ciuda admirației exprimate pentru responsabilitatea politică a Marii Britanii, Piperea a declarat pentru The Telegraph că România nu-și poate permite să copieze Brexit-ul și că trebuie să reformeze UE din interior. El s-a descris ca un „militant pe baricade”.
Piperea consideră că von der Leyen are o „tendință evidentă spre totalitarism” și că a încălcat statul de drept prin modul în care a ocolit deputații europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a crește cheltuielile pentru apărare pe continent.
„Este un lider cu o tendință evidentă spre totalitarism”, a declarat Piperea, subliniind modul în care Comisia Ursulei von der Leyen a ocolit deputații europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a crește cheltuielile pentru apărare pe continent.
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
Astfel de afirmații au fost respinse cu rapiditate la Bruxelles, notează The Telegraph, care reamintește că după alegerile pentru Parlamentul European din 2024, Comisia Ursulei von der Leyen a fost aprobată cu o majoritate de 370 de deputați din 688 de voturi.
Demiterea Comisiei ar declanșa o perioadă de incertitudine, în contextul în care UE se confruntă cu un posibil război comercial cu SUA și cu agresiunea Rusiei în Ucraina. În plus, premierul Giorgia Meloni – din grupul căreia face parte AUR – a colaborat îndeaproape cu von der Leyen în domeniul imigrației.
Piperea a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă a fost supus presiunilor din partea propriului grup pentru a renunța la moțiunea de cenzură, notează The Telegraph.
Conservatorii pro-UE sunt furioși că vor fi obligați să participe la o dezbatere și la un vot jenant. „Este o rușine”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE.
„Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei și să doboare Comisia într-o perioadă de turbulențe globale și criză economică”, a declarat Jacques Santer, fostul președinte al Comisiei.
Von der Leyen trebuie să se confrunte mai întâi cu o dezbatere în Parlamentul European, luni, la Strasbourg, pe fondul nemulțumirilor față de stilul său de conducere autoritar, centralizat și opac.
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
