O nouă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene din cauza acordurilor UE-Mercosur și două propuneri ale deputaților care solicită Curții de Justiție a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE se află în prim-planul sesiunii Parlamentului European din luna ianuarie de la Strasbourg.
În urma semnării Acordului de parteneriat și a Acordului comercial interimar, programate pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, plenul PE se va pronunța miercuri, la Strasbourg, în privința a două propuneri ale eurodeputaților care solicită Curții de Justiție a UE evaluări ale temeiurilor lor juridice.
În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanșa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputații și statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor, informează PE într-un comunicat.
Luni va avea loc în plenul PE o dezbatere cu privire la o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal joi. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.
Marți, 20 ianuarie, în plenul PE, eurodeputații vor discuta despre răspunsul UE la revendicările președintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda.
Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziționa Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO și securitatea transatlantică. Multe guverne ale UE, precum și Danemarca, au declarat că deciziile privind statutul Groenlandei revin exclusiv Danemarcei și Groenlandei.
În același timp, PE va evalua miercuri situația relațiilor UE-SUA, solicitând o UE mai rezilientă și mai capabilă să acționeze strategic pe cont propriu. Eurodeputații au subliniat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO și în eforturile de securitate colectivă și au îndemnat administrația SUA să își consolideze rolul în sprijinirea Ucrainei.
Tot miercuri, PE va dezbate cu președinții Ursula von der Leyen și Antonio Costa rezultatele summitului UE din decembrie și va discuta despre o UE mai puternică și mai suverană, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.
În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii europeni au consolidat solidaritatea UE cu Ucraina și au convenit să îi acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, pe baza împrumuturilor UE, amânând în același timp utilizarea activelor rusești înghețate pentru despăgubiri.
Marți, la prânz, plenul PE se va pronunța asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre – cu excepția Cehiei, Ungariei și Slovaciei -, pentru a oferi Ucrainei un împrumut finanțat prin împrumuturi UE și garantat de bugetul UE. Dacă procedura va fi aprobată, votul final va avea loc joi.
Situațiile din Venezuela și Iran, cea de a 40-a aniversare a aderării Spaniei și Portugaliei la UE, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului de către președintele Nikos Christodoulides sunt alte puncte importante care figurează pe agenda PE din ianuarie.
