Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, susține că una dintre dificultățile majore ale Europei constă în fragmentarea proceselor de planificare a infrastructurii energetice. El estimează că nu există o imagine clară a coridoarelor energetice transfrontaliere prioritare, nici a sumei de investiții necesare pentru realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene.
„În calitate de raportor din umbră, am luat parte la discuțiile cu colegii din PPE, în cadrul grupului de lucru pentru economie și mediu, privind revizuirea normelor TEN‑E — regulamentul ce stabilește direcțiile pentru dezvoltarea și interoperabilitatea infrastructurii energetice europene și definește domeniile prioritare de investiții la nivelul UE”, a postat Virgil Popescu pe Facebook.
El a subliniat că fragmentarea proceselor de planificare a infrastructurii energetice reprezintă o problemă a Europei.
„În intervenţia mea am accentuat faptul că una dintre dificultățile principale ale Europei este fragmentarea proceselor de planificare a infrastructurii energetice. Deși fiecare mecanism existent are un rol important, lipseste un cadru unic care să le reunească într-o viziune strategică și coerentă privind configurația infrastructurii energetice europene pentru 2040 și 2050. În prezent, nu avem o perspectivă suficient de clară asupra coridoarelor energetice transfrontaliere prioritare și nici asupra volumului de investiții necesar pentru îndeplinirea obiectivelor comune ale Uniunii”, a explicat europarlamentarul PNL.
Popescu a precizat că scopul PPE este de a transforma scenariul comun propus de Comisia Europeană într-un adevărat Scenariu Strategic al Uniunii pentru planificarea infrastructurii energetice.
„Acesta ar trebui să ofere o imagine cuprinzătoare a infrastructurii necesare pentru realizarea obiectivelor pe termen lung ale Europei. Astăzi, infrastructura energetică nu mai este doar o chestiune economică, ci și una de securitate. De aceea, propunem ca procesul de planificare să includă amenințările cibernetice, riscurile climatice, fenomenele meteorologice extreme, perturbările geopolitice și necesitatea protejării infrastructurii critice”, a mai declarat Virgil Popescu.
El a adăugat că a susținut necesitatea ca planificarea să anticipeze evoluția cererii generate de industrie, procesul de electrificare, dezvoltarea centrelor de date, producția de hidrogen și alte sectoare strategice ce vor modela economia europeană în deceniile viitoare.
„Nu în ultimul rând, propunem adoptarea unei viziuni strategice comune, care să integreze într-un singur cadru nevoile de infrastructură, identificarea proiectelor prioritare, necesarul de investiții, cerințele de reziliență și prioritățile de implementare. România are de câștigat din aceste modificări. Ele vor contribui atât la consolidarea rețelelor naționale de transport al energiei, cât și la dezvoltarea interconectărilor europene, astfel încât energia să poată circula mai eficient și mai sigur între statele membre”, a subliniat europarlamentarul PNL.
Virgil Popescu consideră că, pe lângă beneficiul unui mix energetic diversificat, România dispune de o poziție geografică strategică, situată la intersecția unor importante coridoare energetice europene, dar a remarcat că acest potențial rămâne insuficient valorificat din lipsa unor interconectări adecvate și a unei planificări coordonate la nivel european.
„TEN‑E este un regulament esențial pentru viitorul energetic al Uniunii Europene și al României. În contextul geopolitic și economic actual, deciziile pe care le luăm astăzi vor determina nivelul de securitate, competitivitate și reziliență energetică al Europei pentru deceniile următoare”, a mai afirmat Virgil…
