61 % dintre cetățenii americani consideră că recurgerea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală, iar mai puțin de 2 din 10 cred că intervenția SUA în Iran a avut succes. Aproape 4 din 10 o judecă ca fiind un eșec, în timp ce alți 4 din 10 susțin că „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Aceste date arată un dezacord larg față de război și o deteriorare economică tot mai accentuată, la un moment când Casa Albă încearcă să convingă opinia publică că administrația Trump a gestionat criza mai bine decât cea democratică.
Însă sprijinul pentru conflict rămâne ridicat în rândul autoidențificaților ca republicani: 79 % dintre ei cred că decizia a fost corectă. Independenții care tindează spre Partidul Republican sunt aproape la egalitate, 52 % considerând că a fost o alegere corectă, iar 46 % că a fost greșită.
În ciuda reticenței față de război, americanii continuă să privească cu suspiciune spre Iran, iar opinia publică este profund divizată în legătură cu un posibil acord de pace în prezent. 48 % preferă „să încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă ar însemna o înțelegere mai slabă pentru Statele Unite”, pe când 46 % ar dori „să preseze Iranul pentru o înțelegere superioară, chiar dacă ar presupune reluarea acțiunilor militare americane”.
Independenții sunt dispuși să accepte un acord de pace în proporție de 50 %, la fel ca 76 % dintre democrați. În schimb, 79 % dintre republicani susțin reluarea acțiunilor militare pentru a obține un acord mai avantajos.
Amenințarea lui Trump din 7 aprilie, în care afirma că „o întreagă civilizație va muri în această seară și nu va fi readusă la viață” dacă Iranul nu semnează un acord cu SUA, a fost în general nepopulară. 21 % au reacționat pozitiv la mesaj, iar 76 % l-au considerat negativ. Declarația a divizat republicanii: 57 % dintre cei care se identifică ca MAGA au răspuns favorabil, pe când 79 % dintre republicanii non‑MAGA au avut o reacție negativă.
Compararea cu conflictele din Irak și Vietnam, care au polarizat societatea americană și au fost ulterior percepute ca eșecuri, este deosebit de relevantă. Au fost necesari ani pentru ca războiul din Irak, început în martie 2003, să atingă nivelul de dezaprobare pe care războiul lui Trump l‑are în doar două luni. În 2006, 59 % dintre americani declarau că intervenția din Irak a fost o greșeală, iar un procent similar susținea aceeași opinie în legătură cu războiul din Vietnam la începutul anilor ’70, conform sondajelor Gallup.
Peste 50 000 de americani au murit în Vietnam până în 1971, când Gallup a constatat că 61 % dintre cetățeni considerau trimiterea trupelor în acel conflict o greșeală. Până în aprilie 2006, cu o lună înainte ca un sondaj Washington Post‑ABC News să arate că 59 % dintre americani judecau războiul din Irak ca o greșeală, 2.402 de soldați americani pierduseră viața în Irak, iar armata era implicată în unele dintre cele mai sângeroase lupte ale conflictului. Pentagonul a raportat până în prezent 13 morți în războiul împotriva Iranului.
Majoritatea americanilor nu are încredere că intervenția va opri programul nuclear al Iranului, scopul principal al lui Trump în momentul atacului. 65 % nu cred că un acord de încheiere a conflictului ar împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, un procent similar cu cei 64 % care erau sceptici față de acordul Obama din 2015 privind limitarea programului nuclear iranian.
Decizia de a ataca Iranul i-a surprins pe unii cetățeni, care o consideră în contradicție cu promisiunile lui Trump din campania electorală din 2024 de a ține SUA departe de războaie externe. 22 % cred că acțiunile lui Trump împotriva Iranului se aliniază cu pozițiile sale din campanie, 46 % le consideră incompatibile, iar 30 % nu sunt siguri. Aproximativ jumătate dintre republicani susțin că acțiunile lui Trump sunt coerente cu platforma sa electorală, în timp ce 20 % consideră că a încălcat promisiunile, iar aproape 30 % rămân nehotărâți.
Între timp, efectele economice ale conflictului îi determină pe americani să-și ajusteze comportamentul, pe măsură ce tot mai mulți resimt impactul.
60 % dintre cetățeni afirmă că intervenția militară a SUA a crescut riscul unei recesiuni economice. Peste 4 din 10 spun că prețurile la benzină i‑au determinat să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodăriei, iar peste 3 din 10 și-au revizuit planurile de călătorie sau vacanță. Șase dintre zece americani raportează cel puțin unul dintre aceste efecte.
Jumătate dintre americani cred că prețurile la benzină vor urca în următorul an; 21 % speră la o îmbunătățire, iar 15 % estimează că vor rămâne practic stabile.
De la luna februarie, procentul celor care declară că „rămân în urmă financiar” a crescut de la 17 % la 23 %, iar cei care spun că „nu sunt la fel de înstăriți” ca în perioada preluării mandatului de către Trump a crescut de la 33 % la 40 %. Atacul asupra Iranului a început pe 28 februarie.
Persoanele care au afirmat că nu se consideră la fel de înstărite au înregistrat o creștere de nouă puncte procentuale în rândul respondenților albi fără studii superioare și cu 13 puncte procentuale în rândul independenților cu înclinații republicane – grupuri care au susținut alegerea lui Trump, dar manifestă un sprijin mixt față de modul în care el a gestionat războiul.
Americanii se tem, de asemenea, că acțiunile lui Trump au făcut țara mai nesigură.
61 % cred că intervenția militară a SUA în Iran a sporit riscul de terorism împotriva americanilor, mult peste cei 48 % care au exprimat aceeași teamă după asasinarea lui Qasem Soleimani de către Trump în 2020.
56 % susțin că acțiunile SUA au intensificat riscul de deteriorare a relațiilor cu aliații, deoarece Trump a atacat aliații europeni care au pus la îndoială strategia din spatele operațiunii împotriva Iranului și a afectat partenerii din Golful Persic prin represaliile iraniene.
