Evenimentul a fost inițiat în principal de mișcarea studențească serbească, care a reușit să atragă participanți din numeroase orașe ale țării. Coloane de autoturisme și grupuri de protestatari au ajuns în capital încă din dimineață, mulți purtând pancarte și mesaje cu sloganul „Studenții câștigă”, potrivit Associated Press.
Motivele protestelor se înscriu într-un val mai larg de nemulțumiri anti-corupție, aprins după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea unei gări din nordul țării a cauzat moartea a 16 persoane. Incidentul a determinat demisia prim-ministrului Miloš Vučević, însă nemulțumirea publică a continuat să se amplifice.
Manifestanții cer organizarea de alegeri anticipate și respectarea statului de drept, acuzând guvernul de corupție și abuz de putere. „Un stat în care legea nu este aplicată devine o structură mafiotă”, a afirmat procurorul Bojana Savović în fața mulțimii.
Pe de altă parte, autoritățile au minimalizat dimensiunea demonstrației. Președinta parlamentului, Ana Brnabić, a susținut că protestul „nu aduce nimic nou”, în timp ce poliția a estimat prezența la aproximativ 34 300 de persoane.
Tensiunile politice rămân ridicate în Serbia, având în vedere că guvernul lui Vučić este acuzat de o erodare a democrației, iar adversarii săi sunt deseori etichetați ca „agenți străini”. Țara, aflată oficial pe drumul adherenței la Uniunea Europeană, riscă pierderi substanțiale din fondurile europene dacă deteriorarea statului de drept persistă.
Deși protestul de la Belgrad s-a desfășurat pașnic, există temeri legate de posibile confruntări, având în vedere mobilizarea susținătorilor președintelui, care au organizat adunări separate în capitală.
