România marchează, în data de 10 mai 2026, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai semnificative sărbători din calendarul său modern.
Această zi are o încărcătură puternic simbolică și istorică, reunind trei momente esențiale pentru constituirea și întărirea statului român contemporan: venirea în țară a principei Carol I, proclamarea și recunoașterea Independenței de Stat, precum și constituirea Regatului României.
În același timp, data de 10 mai este și Ziua Regalității, având o relevanță deosebită în evoluția politică și instituțională a națiunii.
Conform Legii nr. 189/2021, publicată în Monitorul Oficial în 2021, data de 10 mai a fost oficial declarată Ziua Independenței Naționale a României. Prin actul legislativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, dar nu este considerată zi liberă legală.
10 Mai, o zi cu triplă încărcătură istorică
Importanța zilei de 10 mai este strâns legată de câteva dintre cele mai marcante evenimente din istoria recentă a României.
Primul eveniment a avut loc în anul 1866, când Carol I a sosit în țară și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite.
Acest moment a marcat începutul dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen și a deschis o perioadă de modernizare administrativă, militară și politică a statului român.
Al doilea eveniment semnificativ se învârte în jurul anului 1877. În contextul războiului ruso‑turc, România a hotărât să-și declare independența față de Imperiul Otoman.
La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a anunțat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost semnat oficial de domnitorul Carol I, căpătând astfel forță juridică și simbolică ca act fundamental al națiunii.
A treia semnificație istorică se referă la anul 1881, când România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României.
În epoca monarhică, 10 mai a fost consacrată ca Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători de stat.
Cum a obținut România independența
Obținerea independenței nu a fost doar un act politic, ci și rezultatul unei confruntări militare decisive în istoria națiunii. În timpul Războiului de Independență din 1877‑1878, armata română a luptat alături de forțele ruse împotriva Imperiului Otoman.
Printre cele mai importante bătălii s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile desfășurate de-a lungul fluviului Dunărea.
Participarea armatei române a fost crucială pentru desfășurarea campaniei și a demonstrat capacitatea statului de a-și apăra suveranitatea prin propriile structuri și forță militară.
Victoria militară a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României la Congresul de la Berlin din 1878.
Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind astfel la nivel internațional procesul inițiat prin proclamarea independenței și susținut pe câmpul de luptă.
Ceremonie militară organizată la București cu ocazia Zilei Independenței
Ceremonia militară ce va avea loc la București, cu prilejul Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene, este programată pentru duminică, 10 mai, începând cu ora 10:00, la Monumentul Eroilor Patriei, situat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
Evenimente similare vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în reședințele de județ, dar și în alte localități ale țării unde există monumente dedicate acestor momente istorice.
