Franța se confruntă cu o nouă criză politică după ce prim-ministrul François Bayrou a pierdut un vot de încredere în Adunarea Națională. Bayrou va prezenta demisia sa președintelui Emmanuel Macron, care trebuie să decidă cum îl va înlocui. Criza politică a fost declanșată de dezbaterea privind datoria publică a Franței, care a atins 3,4 trilioane de euro. Bayrou a propus eliminarea a două sărbători legale și înghețarea plăților sociale și a pensiilor pentru a economisi 44 de miliarde de euro.
Partidele de opoziție au văzut votul de încredere ca pe o oportunitate de a-și regla conturile cu Bayrou și Macron. Fără o majoritate în Adunarea Națională, Bayrou a fost învins prin voturile stângii și ale extremei drepte. Unii comentatori au descris căderea sa drept un act de sinucidere politică, deoarece nu era obligat să convoace votul de încredere anticipat.
Macron are acum câteva opțiuni pentru a înlocui pe Bayrou. El poate numi un nou prim-ministru din zona de centru-dreapta, cum ar fi ministrul Apărării Sébastien Lecornu, ministra Muncii Catherine Vautrin sau ministrul de Finanțe Éric Lombard. O altă opțiune ar fi o pivotare spre stânga și găsirea unei persoane compatibile cu Partidul Socialist. Totuși, acest lucru ar însemna practic anularea moștenirii lui Macron.
O a treia opțiune ar fi dizolvarea parlamentului și organizarea de noi alegeri. În orice caz, următoarele zile vor fi decisive pentru viitorul politicii franceze. Președintele Macron va trebui să ia o decizie rapidă pentru a evita o criză politică prelungită.
Sondajele arată că puțini francezi consideră controlul datoriei o prioritate națională, preocupările principale fiind costul vieții, securitatea și imigrația. O mișcare numită Bloquons Tout a promis un val de proteste și boicoturi împotriva politicilor lui Macron începând de miercuri. Mai multe sindicate au convocat manifestații pentru 18 septembrie.
Economiștii avertizează că Franța se confruntă cu o provocare financiară uriașă, costul serviciului datoriei urmând să crească de la 30 de miliarde de euro în 2020 la peste 100 de miliarde euro în 2030. Necesitatea de a reduce cheltuielile vine în contextul în care Macron promite fonduri suplimentare pentru apărare, iar opoziția de stânga și de extremă dreapta cere abrogarea ultimei reforme a pensiilor, care a ridicat vârsta de pensionare la 64 de ani.
Bayrou a preluat funcția în decembrie trecut, după ce Michel Barnier a eșuat să obțină adoptarea bugetului. El a reușit să treacă propriul buget printr-un pact de neagresiune cu socialiștii, dar relațiile au degenerat după ce o conferință privind reforma pensiilor nu a ținut cont de cererile acestora. Acum, Macron va trebui să ia o decizie care va avea impact asupra viitorului politicii franceze.
