Stânga condusă de premierul laburist Jonas Gahr Støre a câștigat, luni, la mică diferență, alegerile parlamentare din Norvegia, marcate de ascensiunea dreptei populiste anti-imigrație, potrivit proiecțiilor televiziunilor bazate în special pe numeroasele voturi anticipate.
Blocul de stânga, care reunește cinci formațiuni, este creditat cu o majoritate restrânsă, de 87 până la 89 de locuri din cele 169 ale Stortingului, parlamentul unicameral norvegian, potrivit estimărilor separate ale TV2 și NRK.
Guvernul minoritar al Partidului Laburist din Norvegia ar obține astfel un avantaj electoral mic, într-un scrutin național dominat de îngrijorările legate de creșterea costurilor de trai și de războaiele din Ucraina și Gaza.
Dacă rezultatele oficiale vor confirma estimările preliminare, Stoere, în vârstă de 65 de ani, va rămâne la putere într-un guvern care va depinde în mare măsură de partidele mai mici pentru a adopta legi importante, cum ar fi bugetul.
Pentru a obține sprijinul acestora, el ar trebui probabil să poarte discuții dificile pe teme precum creșterea impozitelor pentru cei bogați, explorarea petrolieră viitoare și retragerea fondului suveran de investiții al Norvegiei, în valoare de 2 trilioane de dolari, din companiile israeliene.
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, s-a alăturat cabinetului lui Stoere, ceea ce a fost văzut de mulți norvegieni ca o măsură de siguranță în cazul unui nou conflict armat.
Partidul Progresist, condus de Sylvi Listhaug, a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa în cadrul alegerilor, cu cel puțin 43 de locuri, mai mult decât dublul totalului actual, devenind astfel al doilea partid ca mărime din țară.
Partidul a făcut campanie pe tema cheltuielilor publice inutile în domenii precum ajutorul internațional și subvențiile pentru energia verde. Promisiunea partidului de reduceri fiscale semnificative pare să fi găsit ecou la mulți alegători.
Cu toate acestea, niciunul dintre partidele de dreapta care se așteaptă să câștige locuri în parlament nu a căutat sprijinul președintelui american Donald Trump sau al mișcării sale.
Războiul din Gaza a avut o importanță majoră în ultimele săptămâni ale alegerilor, aliații mai mici ai lui Stoere cerând ca fondul suveran al Norvegiei să se retragă și mai mult din companiile israeliene.
Fondul s-a retras din mai mult de două duzini de companii israeliene, în urma unor informații apărute în presă potrivit cărora acesta ar fi achiziționat o participație într-o companie producătoare de motoare de avion care asigură întreținerea avioanelor de vânătoare israeliene.
Viitorul industriei petroliere din Norvegia a fost, de asemenea, în joc în aceste alegeri, țara devenind principalul furnizor de gaze al Europei după invazia Rusiei din 2022 în Ucraina.
Unii dintre aliații juniori ai lui Stoere doresc să renunțe treptat la explorarea petrolului, ceea ce ar putea limita noile zăcăminte de gaze.
