Statele Unite au început să suspende vânzările de arme către aliații europeni, invocând o ofertă limitată și necesitatea de a acorda prioritate cerințelor militare ale SUA. Această schimbare a apărut pentru prima dată în timpul negocierilor Danemarcei pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană.
După săptămâni de discuții cu furnizorii americani și francezi, Pentagonul și-a retras brusc oferta privind sistemele Patriot. Copenhaga a semnat ulterior un acord în valoare de 9,1 miliarde de dolari cu un consorțiu franco-italian.
Potrivit oficialilor americani, adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a îndemnat Departamentul de Stat să blocheze vânzarea, argumentând că sistemele rare trebuie rezervate pentru nevoile interne. De atunci, Pentagonul a identificat alte arme cu disponibilitate limitată și se pregătește să oprească exporturile.
Armele pentru Ucraina, acoperite de un program separat, nu sunt afectate. Colby a susținut că SUA trebuie să stocheze sisteme critice în pregătirea unui potențial conflict cu China, o opinie în concordanță cu prioritățile de apărare „America First” ale administrației.
Surse au declarat pentru The Atlantic că SUA dețin în prezent doar aproximativ un sfert dintre bateriile Patriot necesare pentru planificarea operațională. Între timp, The Atlantic observă că nu există un echivalent european al sistemului Patriot, ceea ce face ca sistemul să fie extrem de valoros și solicitat pe un continent din ce în ce mai conștient de riscurile atacurilor aeriene.
„Dacă blocajul este pe termen lung, există riscul creării de noi disensiuni cu aliații, slăbindu-le apărarea într-un moment în care Rusia reprezintă o amenințare iminentă și diminuând influența militară a SUA pe continent”, se arată în articol.
Publicația subliniază, de asemenea, că schimbarea priorităților de livrare ar putea duce la pierderi de miliarde de dolari din veniturile guvernamentale și private, la reducerea numărului de locuri de muncă în industria de apărare, la restricționarea producției și la oprirea cercetării și dezvoltării.
Colonelul în rezervă Mark Cancian a declarat că suspendarea prezintă riscuri atât strategice, cât și politice pentru aliații NATO, deoarece mulți și-au epuizat arsenalele prin furnizarea de arme Ucrainei. „Presăm europenii să trimită echipamente Ucrainei și apoi le refuzăm instrumentele necesare pentru a-și reconstrui propriile apărări”, a spus Cancian.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a calificat drept „absurdă” orice sugestie că Elbridge Colby ar lua în secret decizii politice, adăugând că Colby trăiește și respiră cooperarea cu colegii săi din cadrul agențiilor și al Departamentului de Război.
În același timp, consilierul Departamentului de Stat, Michael Needham, a respins afirmațiile potrivit cărora departamentul ar fi fost luat prin surprindere. „Oricine încearcă să creeze povești despre o ruptură între Departamentul de Stat și Departamentul de Război o face pentru că se opune agendei America First a președintelui Trump”, a declarat Needham pentru The Atlantic.
Oficialii și observatorii administrației Trump spun că această schimbare reflectă convingerea lui Colby că numai China are ambiția, resursele și puterea militară necesare pentru a provoca SUA ca superputere globală. Colby este convins că singura modalitate de a împiedica China să obțină dominația globală este ca SUA să investească resurse maxime în securitatea Pacificului de Vest, chiar cu prețul securității europene.
Această politică are și consecințe economice, putând reduce veniturile companiilor americane din domeniul apărării și deschizând noi oportunități pentru producătorii europeni, așa cum se vede în recentul acord încheiat de Danemarca.
Analiștii avertizează că această schimbare ar putea marca o ruptură față de practica americană de zeci de ani, în care vânzările de arme susțineau atât industria, cât și alianțele.
