Aproape jumătate din peisajele alpine ale Carpaților s-au transformat vizibil în ultimele patru decenii. Un studiu internațional realizat sub coordonarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a identificat o înverzire accelerată a zonelor situate la peste 1.500 de metri altitudine. Printre factorii principali ai acestei transformări se numără reducerea pășunatului. Cercetătorii au utilizat fotografii aeriene istorice și imagini din satelit pentru a descoperi schimbări majore în Munții Carpați. Studiul arată o creștere rapidă a vegetației în regiunile montane, evidențiată prin extinderea tufărișurilor de afin, merișor, ienupăr și rododendron. Această transformare este asociată cu schimbările climatice și socio-economice.
Potrivit lui Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai, „am utilizat seturi de fotografii aeriene de tip Corona realizate la sfârșitul anilor ’60 și le-am comparat cu imaginile de tip Google Earth care sunt preluate în anii recenți”. Imaginile arată o schimbare semnificativă în peisajul montan, cu o creștere a vegetației și o reducere a zonelor despădurite.
Specialiștii afirmă că această transformare poate avea beneficii funcționale, deoarece arbuștii contribuie la purificarea apelor. Totodată, ei avertizează că declinul pășunatului este una dintre cauzele principale ale acestei schimbări, iar în lipsa acestei activități, pădurile ar putea reveni în zonele joase ale Carpaților în deceniile următoare.
Mihai Pușcaș, director al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, subliniază că „spre deosebire de Alpi, la noi nu atât schimbările climatice, cât schimbarea asupra modului de management” au contribuit la această transformare. El menționează că regiunile despădurite și pajiștile din Carpați au fost acoperite în trecut de păduri sau arbuști și că acum se observă o renaturare în aceste zone.
În concluzie, studiul arată o transformare semnificativă a peisajelor alpine din Carpați în ultimele decenii, cu o înverzire accelerată și o reducere a zonelor despădurite. Acest fenomen este asociat cu schimbările climatice și socio-economice și poate avea atât beneficii, cât și consecințe negative pentru mediul și ecosistemele montane.
