Peste 130 de cereri pentru anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR), care a invalidat alegerile prezidențiale din decembrie 2024, au fost depuse la curțile de apel din toată țara, în perioada 8–17 aprilie 2025. Fenomenul a fost alimentat de un site controversat, intitulat „Turul 2 Înapoi”, care le oferă cetățenilor un ghid detaliat pentru a acționa în instanță împotriva CCR.
Site-ul respectiv este legat de contul de TikTok al fostei judecătoare de la Tribunalul Botoșani, Lăcrămioara Axinte, retrasă din activitate. Într-un clip postat pe 8 aprilie, aceeași zi în care a fost depusă prima cerere la Curtea de Apel Timișoara, Axinte le explică utilizatorilor cum pot plăti taxa judiciară de timbru online, prin platforma Ghișeul.ro.
Pe site-ul „anulareccr.vercel.app” au fost încărcate toate documentele și instrucțiunile necesare: de la modele de acțiuni, date de contact ale instanțelor, până la termene-limită și listele cu actele necesare.
Avalanșă de procese în instanțe
La doar două zile de la lansarea site-ului, pe 10 aprilie, curțile de apel din țară au fost asaltate de cereri aproape identice, trimise prin e-mail. Într-o singură zi, au fost înregistrate 90 de cereri, multe provenind de la membri ai acelorași familii.
Cele mai multe cereri – 30 – au ajuns la Curtea de Apel București, care le-a respins pe toate, invocând lipsa de competență a instanței de a analiza o decizie a CCR. Alte 12 acțiuni au fost respinse în alte curți, dar restul dosarelor sunt în curs de soluționare.
O decizie controversată la Ploiești
O excepție notabilă a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploiești. Judecătorul Alexandru Vasile a admis o astfel de cerere și a decis suspendarea efectelor deciziei CCR până la soluționarea definitivă a cauzei. Decizia poate fi atacată în termen de cinci zile. Parchetul de pe lângă aceeași curte a făcut deja recurs.
Cazul a generat reacții în lanț: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu acțiunile judecătorului Alexandru Vasile. Totodată, fostul membru al CSM, Cristi Dănileț, a sugerat într-o postare pe Facebook că dosarul ar fi fost „direcționat” către un anume judecător, printr-un artificiu care a evitat repartizarea aleatorie a cauzelor. Dănileț afirmă că dosarele au fost înregistrate succesiv, între numerele 292 și 304, ceea ce a permis atribuirea unuia dintre ele unui magistrat „preferat”.
Situația pe instanțe
Distribuția cererilor pe curți de apel:
- București: 30 cereri
- Iași: 15
- Suceava: 15
- Cluj: 16
- Alba Iulia: 11
- Ploiești: 11
- Bacău: 8
- Târgu Mureș: 7
- Pitești: 7
- Craiova: 7
- Galați: 5
- Constanța: 5
- Timișoara: 4
- Oradea: 2
Fenomenul a fost remarcat pentru prima oară pe Facebook de un cadru universitar de la UBB Cluj și a fost amplificat în newsletterul jurnalistei Bianca Oanea.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste acțiuni în instanță și dacă vreuna dintre ele va produce un efect juridic real asupra deciziei CCR – organ a cărui hotărâri sunt, în principiu, definitive și general obligatorii.
